Domnule Prim-ministru, dacă 90% din cei menționați în Raportul Kroll sunt onești, de ce țineți lista ascunsă sub preș?

Trăiască Guvernarea, trăiască Justiția Ceilalți, cum puteți…

De două zile mă tot chinui să înțeleg sensul cuvintelor rostite de Prim-ministrul Pavel Filip ce ține de publicarea raportului Kroll-2…

Citez: „Dacă ar fi acum să facem publice toate numele, care se găsesc în acest raport, eu vă asigur, că 90% din aceste nume sunt oameni absolut oneşti, dar care pur şi simplu au fost în acest circuit. De aceea, nu pot fi făcute publice aceste nume”.

O apreciere halucinantă, dacă ținem cont de faptul, că n-a spus-o un om simplu, ci un Prim-ministru în funcție, care trebuie să fie un exemplu de echidistanță și grijă pentru bugetul statului (probabil, această “apreciere” i-a fost “sugerată” de consilierul său… Pentru că, înafară de miliardul furat, dacă mai luăm în calcul și transferul în băncile de peste hotare a 16 miliarde de lei veniți de la BNM către cele trei bănci (BEM, Banca Socială și Unibanc), – adică și acesta tot un furt, – atunci e vorba nu doar de 1 miliard, ci de tocmai 2 miliarde!!! Și atunci, cum să cataloghezi pe cei 90% din cei indicați în raportul Kroll-2 drept “oameni onești”?!!!
Interesantă concluzie: miliardele furate, băncile falimentate, cei implicați fiind oameni absolut onești, imaculat de “cinstiți”!

Ce fel de logică trebuie să ai, ca să-i numești “onești” pe oamenii, cărora le împrumuți bani, iar ei nu-i întorc?!!! Poate Prim-ministrul vorbește despre altfel de onestitate? Poate el are în vedere “onestitatea” față de persoana, pentru care omul a fost impus să ia aceste credite, lui revenindu-i un mic procent, iar ceilalți bani ajungând în buzunarul “comanditarului”?

Și oricum “onestul” este vinovat, pentru că n-a anunțat organele de drept și astfel a devinit complice în furtul banilor!!! Or, poate între timp, s-a schimbat sensul cuvântului ONEST și eu nu sunt la curent?

Poate cuvântul “onest” înseamnă deja OM bogat CU BANI FURAȚI ? Nu cred, dar mai bine să verific dicționarul explicativ: ONÉST, -Ă, onești, -ste, adj. Cinstit, de treabă, corect. – Din lat. honestus, it. onesto, sursa: DEX ’09 (2009)

După cum vedeți, ONEST înseamnă, ca și până acum: OM CINSTIT, DE TREABĂ, CORECT – definiția a rămas aceeași! Dar problema este, că vorba despre delapidatorii băncilor nu e spusă de un copil, care abia a început să vorbească, ci de un Prim-ministru! Zău că nu mai știu cui să cred: dicționarului sau Prim-ministrului? Sau, și unuia, și altuia, în cazul în care banii au ajuns nu în buzunarul celui care a luat credite, ci în buzunarul celui, ce l-a “rugat frumos” să o facă…

În sfârșit… și slavă Domnului, că de altfel v-aș fi chinuit și pe voi, dragi prieteni ai facebookului. Adevărul poate fi că acei oameni care au luat credite, într-adevăr, s-au ținut de cuvânt și au dat tot ce trebuia să deie anume cui trebuia!

Posibil, aceasta și înseamnă “om onest” în accepția Prim-ministrului… Iar P. Filip crede că și DEX-ul are în vedere exact ceea ce a subînțeles el, Prim-ministrul, din explicația termenului. Rămâne să vedem…

Față de cine au fost “onești” cei 90% din lista celor incluși în raportul Kroll-2, lumea cred că poate singură să-și imagineze. Oare nu cumva anume din acest motiv sunt protejați așa de tare cei din listă, fiind declarați “onești”???
Or, dacă nu este nimic de ascuns, atunci la ce bun să pui lista sub preș, de parcă ar fi cel mai mare secret de stat, lăsând loc pentru interpretări ? Așa că, până nu va fi publicat raportul Kroll-2 INTEGRAL, vom avea dreptul să credem cu toții că CINEVA ANUME nu-și dorește acest lucru, pe motive că figurează singur în listă. Și că Prim-ministrul P. Filip tocmai de asta este nevoit să ne convingă pe noi, muritorii de rând, că nu-i obligatoriu să cunoaștem tot raportul, inclusiv lista “oneștilor”.

Aș aprecia în alte condiții intenția lui creștinească de a ne proteja nervii de stres, dar, lumea trebuie să-și cunoască în sfârșit “eroii”, altfel riscăm să ne trezim cu alte miliarde furate (cine știe dacă lucrul ăsta nu s-o fi întâmplat din nou între timp?) Cine știe, poate până la anul, cu ocazia centenarului MARII UNIRI, ni se vor întoarce toate miliardele furate! Să vedem!

Dar până atunci, mă opresc aici, scandând: Trăiască Guvernarea “noastră”! Trăiască Justiția “noastră”!

Trăiască noii “noștri” Primari! Trăiască miliardarii! Ceilalți, trăiți cum puteți… Dacă mai puteți…

P.S. La interpelarea mea privind desecretizarea listei creditelor neperformante, Guvernatorul BNM S. Cioclea a invocat secretul anchetei. Atunci am înțeles, că de fapt nu este vorba despre secretul anchetei, ci despre secretul Guvernării, lucru confirmat prin publicarea raportului Kroll în sinteză.

Mihai Ghimpu: „Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele” (VIDEO)


Mihai Ghimpu sprjină demersul premierului și al președintelui Parlamentului dela Chișinău, care l-au anunțat joi pe ambasadorului rus în Moldova că oficialitățile moldovene nu vor mai vizita Rusia, dacă mai sînt „umilite” la intrarea în această țară. Acesta și inițiativa Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova sînt două din subiectele intevriului cu liderul Partidului Liberal realizat de Valentina Ursu.

Europa Liberă: Aţi făcut o declaraţie, spunând că democraţia se bazează pe partide şi, dacă în Parlament vor accede independenţii cu sacii de bani, atunci gata cu democraţia. Vă referiţi la această intenţie a Partidului Democrat, a colegilor dumneavoastră din coaliţia majoritară care vor să modifice sistemul electoral. Există astăzi un consens asupra acestui subiect?

Mihai Ghimpu: „Eu mă refer, în genere, la modul cum aleg cetăţenii, moldovenii, deputatul, fie primarul. Vedeţi că acum toţi sunt nemulţumiţi. Şi de 25 de ani. Au dreptate, dar cine îi aduce în Parlament pe aceşti oameni?”

Europa Liberă: Cetăţenii cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Corect. Şi de ce atunci credeţi că, prin vot uninominal, vor veni mai buni decât cei de pe liste de partid?”

Europa Liberă: Nu noi credem. Colegii dumneavoastră din coaliţia majoritară cred, democraţii.

Mihai Ghimpu: „Colegii au anunţat o idee. Aceasta încă nu înseamnă că e un proiect de lege.”

Europa Liberă: Se tatonează terenul? Ce se întâmplă acum?

Mihai Ghimpu: „Vă amintiţi că a mai fost o dată şi a fost adoptată legea, apoi anulată în 2013.”

Europa Liberă: Da, la zece zile după ce a fost votată, a fost şi revotată, şi anulată.

Mihai Ghimpu: „Eu nu zic că nu e un lucru bun votul uninominal. Oricum, şi într-un caz, şi în altul cetăţeanul face alegerea. Dar nu suntem noi gata pentru aşa ceva, nici alegătorul şi nici cei care vor să vină să reprezinte alegătorul. Din păcate, trăim într-o perioadă plină de sărăcie, de corupţie, de oameni flămânzi de avere, de bogăţie mare, de oameni care cred că, dacă nu pun mâna azi, când e perioada aceasta de tranziţie de la proprietatea de stat la cea privată, nu vor avea mâine. Avem consecinţele ocupaţiei, şi acum ne dau de ştire, vrem în Uniunea Europeană, dar gândim ca pe timpurile Uniunii Sovietice, cineva să ne dea, nu să facem.”

Europa Liberă: Votul acesta uninominal astăzi PL îl susţine sau nu?

Mihai Ghimpu: „Nu îl susţine. Eu am experienţa acestui vot uninominal, în ’90 aşa au fost alegerile, uninominale. Am câştigat cu brio în faţa contracandidaţilor mei. Dar alegerea primarului de Orhei, alegerea altor primari în alte localităţi, chiar şi votul dat partidelor politice în aceşti 25 de ani de zile nu a fost tocmai aşa cum trebuia să fie. Adică, nu sunt de vină doar partidele politice, purtăm o vină toţi, şi partidele, şi votanţii.”

Europa Liberă: Ca să se ajungă la modificarea sistemului electoral, ce etape ar trebui să fie parcurse? Să le fie clar şi celor care ne urmăresc.

Mihai Ghimpu: „Se înregistrează proiectul de lege, se dezbate. Sigur, cum se practică la noi, e nevoie de avizul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea Codului Electoral. Şi aici este un termen, el poate fi modificat nu mai târziu de un an până la alegeri. Dar avizul Comisiei de la Veneţia nu este obligatoriu pentru noi, este o recomandare.”

Europa Liberă: Dar în Parlament proiectul ar trebui votat cu câte voturi?

Mihai Ghimpu: „51.”

Europa Liberă: 51. Este un număr suficient de voturi din partea deputaţilor ca să fie modificat Codul Electoral.

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune categoric da. Am văzut şi eu lista aceasta pe internet. Oricum, la guvernare sunt două partide şi deputaţi neafiliaţi care şi-au asumat actul guvernării. Şi noi nu ne-am asumat votul uninominal, când am format această majoritate parlamentară. De aceea, rămâne să vedem. Idee nobilă, e bună, dar depinde când noi o implementăm.”

Europa Liberă: Şi pentru când ar fi valabil? Pentru legislatura din 2018 sau pentru cea din 2022?

Mihai Ghimpu: „În 2018 ar trebui să se producă unirea şi vedem după.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vorbim de o iniţiativă care ar putea să ajungă proiect de lege.

Mihai Ghimpu: „Nu cred că din 2018. Nu suntem gata pentru această perioadă. Eu vreau să vă spun că un om rău se strecoară peste tot, fie pe lista partidului, fie prin circumscripţie uninominală, tot cu votul cetăţenilor. Contează cine eşti azi, cine ai fost ieri, de pe care prispă vii, ce urmăreşti, vii să foloseşti funcţia sau vii să contribui aşa cum prevede Constituţia şi democraţia, având o funcţie pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Un alegător poate fi corupt mai uşor de către cel care va candida pe circumscripţie uninominală sau de către partid?

Mihai Ghimpu: „Într-un stat sărac ca Republica Moldova poate fi corupt oricare. Şi noi avem exemple şi în campanii electorale, şi deputaţi în Parlament au fost corupţi. Aşa că problema e în noi toţi, nu e doar în acest sistem de vot pe listă de partid.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, liberalii, deocamdată nu sunteţi de acord cu acest vot uninominal. Dar dacă se ajunge la un compromis şi se propune varianta mixtă, sistemul mixt de alegere a deputaţilor?

Mihai Ghimpu: „Eu nu pot să spun acum da sau nu. Trebuie să discutăm la birou. Dar nu este mare diferenţă între sistemul mixt şi sistemul uninominal. Sistem mixt înseamnă 50% pe listă, 50% pe circumscripţii. Dar, observaţi, şi într-un caz, şi în altul candidaţii sunt înaintaţi de partid. Sigur că pot participa şi într-un caz, şi în altul independenţii, şansa lor e mai mare, atunci când e pe circumscripţie, fiindcă nu trebuie să acumuleze 3% de voturi, când e pe liste de partid, dar e la egal cu acei candidaţi desemnaţi de partide. Dar să ne închipuim pe o secundă că vin în Parlament 101 deputaţi independenţi… Ce va fi?”

Europa Liberă: Cum se formează majoritatea?

Mihai Ghimpu: „Cum o vor forma. Aici trei partide, trei programe… Să luăm experienţa noastră.”

Europa Liberă: Şi e racul, broasca şi o ştiucă.

Mihai Ghimpu: „AIE-1, AIE-2, AIE-3 şi racul, broasca şi o ştiucă. Dar aici 101. Bugetul, politica fiscală, mai multe lucruri.”

Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Şi, mai ales, cum se recheamă deputatul care nu va mai rămâne în graţia alegătorului?

Mihai Ghimpu: „Altceva am vrut să spun. Îl votează oamenii pe candidatul desemnat de partid, dar, întorcându-se în Parlament, revine la partid, se formează fracţiunea şi deasupra lui ce stă?”

Europa Liberă: Liderul partidului.

Mihai Ghimpu: „Nu liderul, deciziile fracţiunii. Te-au votat cetăţenii, dar tu… Dacă vom începe fiecare care venim acolo cu programul său, încotro ajungem? De aceea şi este o fracţiune. Democraţia spune: sprijinim partidele politice şi partidele care vin în Parlament au o fracţiune. Fracţiune înseamnă votul cetăţenilor care reprezintă votul celor care i-au votat. Dar aşa cum? Faci o fracţiune din cinci, zece, cincisprezece, fiecare cu programul său?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar dacă va fi votat, în eventualitatea dacă ajunge în Legislativ, dumneavoastră va trebui să vă conformaţi legislaţiei.

Mihai Ghimpu: „Nu. Dacă Parlamentul va vota, nu numai eu, toţi trebuie.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, cei care nu veţi vota. Sau veţi vota?

Mihai Ghimpu: „Legea e lege pentru toţi. Alta e problema că nu ar fi bine să ajungem la aceasta. Noi ne-am asumat actul guvernării şi în programul asumat de noi nu există votul uninominal.”

Europa Liberă: Dar această dispută se poate răsfrânge asupra actului guvernării?

Mihai Ghimpu: „Şi da, şi nu. Eu cred că noi trebuie să găsim consensul, cei care ne-am asumat actul guvernării, dar nu cu altcineva. Adică, noi în situaţia cea mai grea am pus umărul şi am ajuns unde am ajuns şi acum…”

Europa Liberă: Vă lasă la o parte. Sau, se zice, că, cel puţin, doi deputaţi din fracţiunea dumneavoastră ar putea să voteze.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Se zice şi se vorbesc multe, dar…”

Europa Liberă: Dar mai staţi grămăjoară cu cei doi despre care se aude că ar putea să plece?

Mihai Ghimpu: „Cu cel de la Ialoveni am avut şedinţă, a declarat în faţa colegilor că nu părăseşte fracțiunea. Domnul Gutium este încă în Italia, copilul e bolnav, va apărea, nu a făcut declaraţii că pleacă, că ne părăseşte. Eu prima dată eram prea stresat, când au plecat cei şapte. Acum sunt liniştit, vor – să plece, vor – să rămână. Eu nu am forţat pe nimeni, nu am adus cu forţa şi nu ţin pe nimeni cu forţa în partid. Fiecare trăieşte cu conştiinţa şi va răspunde pentru propriile decizii şi acţiuni.”

Europa Liberă: Partidul Democrat are de astăzi 34 de deputaţi în cadrul fracţiunii. Ce semnal dă această aderare a foştilor comunişti la fracţiunea PD?

Mihai Ghimpu: „Ca să mai spun două vorbe de uninominal. Noi nu controlăm tot teritoriul, cum să deschidem circumscripţii în Transnistria? E o problemă. Diaspora. Ideea aceasta pe care am auzit-o că se vor crea circumscripţii aparte pentru diasporă, să fim serioşi. În Rusia câţi avem? 400.000 de cetățeni, cel puţin. Trebuie să deschidem câte circumscripţii? 10-13. Şi celor care sunt plecaţi le deschidem circumscripţii, celor care sunt pe teritoriul nostru, în stânga Nistrului, nu le deschidem circumscripţii. Unde e logica?”

Europa Liberă: Nu e logică.

Mihai Ghimpu: „Unde e interesul statului? Ce câştigăm noi în urma la aceasta? Dar să vedem. Vom asculta argumentele. Cu toate că eu deja sunt trecut şi prin circumscripţie uninominală, am câştigat în ’90, şi prin vot pe liste de partid.”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă cu votul celor din Transnistria, în caz că se acceptă acest vot uninominal?

Mihai Ghimpu: „Dacă acum e o singură circumscripţie şi ei votează în secţiile de votare din zona de securitate, atunci să le facem circumscripţii în două sate din Căuşeni şi şapte, opt sau cinci de dincolo? Dincoace le faci pe raion. De exemplu, Criuleni are 80.000, un vot la 30.000, înseamnă că doi deputaţi din partea Criuleniului. Dar dincolo cum va fi?”

Europa Liberă: E foarte complicat.

Mihai Ghimpu: „E complicat.”

Europa Liberă: Nici nu există siguranţa câţi alegători vor ieşi să voteze.

Mihai Ghimpu: „Problema e că nu va ieşi nimeni de dincolo, fiindcă nu le vor permite. Dar dacă vor fi trimişi să voteze, apoi aceasta e marea tragedie a noastră. Noi nu putem deschide circumscripţii dincolo de Nistru, unde teritoriul e ocupat timp de 25 de ani, unde democraţia nu funcţionează, unde e prezentă armata rusă.”

Europa Liberă: Unde nu e controlat de către autorităţile statului.

Mihai Ghimpu: „Da, ei au dreptul la vot, dar să deschizi circumscripţii acolo unde nu poţi controla să vezi cum decurg alegerile… Nu poţi. Cetăţenii au fost educaţi în cu totul altă direcţie. Eu nici în vis nu vreau să-mi închipui cum am putea.”

Europa Liberă: Şi atunci s-a grăbit domnul Plahotniuc cu această iniţiativă?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că nu s-a grăbit. E o idee bine cântărită, aşezată, dar politica este să spună alegătorului ceea ce vrea el. Toţi cetăţenii vor să-şi aleagă deputatul, să-l cunoască şi le-a oferit această posibilitate.”

Europa Liberă: Mulţi spun că prin această pârghie PD ar putea să se menţină la putere.

Mihai Ghimpu: „Mă tem eu să nu fie invers. Prin circumscripţii uninominale se poate întâmpla ca noi să pierdem şi să câştige cei care noi credem că astfel vor pierde. Pentru că noi cunoaştem sondajele. Astăzi cine sunt pe primul loc?”

Europa Liberă: Socialiştii.

Mihai Ghimpu: „Şi cine va ieşi pe locul doi? PD, centru-stânga? Sau de dreapta cineva? Şi atunci care va fi bătălia geopolitică?”

Europa Liberă: Aşa cum a fost în aceşti 25 de ani.

Mihai Ghimpu: „Cum a fost și în Chişinău. Dar ce ţine de revocare, noi avem primari aleşi, câţi primari au fost revocaţi din funcţie?”

Europa Liberă: Şi mai făcea cineva trimitere la această experienţă din Occident care zicea că, chiar şi acolo unde legea exact aceasta stipulează, puţini sau nimeni aproape nu a fost rechemat din funcţia de ales al poporului.

Mihai Ghimpu: „Fiindcă nu e atât de simplu. Aveţi dreptate. Când poţi să apreciezi, dacă tu l-ai votat pentru patru ani de zile?”

Europa Liberă: Dar aceasta nu i se explică cetăţeanului, că procedura e foarte greoaie şi nu chiar atât de uşor se va putea rechema deputatul pe care îl va alege cetăţeanul cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Explicaţia mea este: întrebaţi-vă, stimaţi cetăţeni, alegători, câţi primari aţi revocat sau câţi vă plac, după ce i-aţi ales. Foarte mulţi, după ce şi-au dat votul, au rămas nemulţumiţi. Dar câţi au fost revocaţi? Mecanismul e foarte complicat şi dificil. Fiindcă trebuie să fie stabilit în lege. Şi aceasta se verifică de instanţa de judecată, că nu atunci când ai vrut ai strâns semnături şi ai revocat deputatul sau primarul. Eu înţeleg că, atunci când omul e sărac vrea să se apuce de fiecare fir de iarbă. Şi oamenii au zis: „Vrem să alegem noi deputatul, să îl cunoaştem”. Au vrut să-şi aleagă preşedintele. Şi-au ales preşedintele. Şi ce preşedinte avem?”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, dacă aceste sondaje de opinie arată că cetăţenii vor să-şi cunoască mai îndeaproape alesul poporului, poftim, vi se pune acum pe tava această iniţiativă, că aţi putea să-l alegeţi dumneavoastră, să-l cunoaşteţi cine este?

Mihai Ghimpu: „Eu zic, l-au ales pe Dodon preşedinte. Şi? Să vedem îl vor revoca? Că el a câta lună se ocupă cu populismul, el nu face nimic decât declaraţii. Şi azi în Parlament a venit cu o lege populistă. Şi eu sunt convins 100%, 1000% că, dacă ei erau la guvernare, tot aşa ar fi procedat şi ei, fiindcă nu poţi altfel, când eşti om de stat. În opoziție poți orice.”

Europa Liberă: Ajungem şi la această doleanţă a domnului Dodon care nu se lasă, spunând că cetăţenii nu ar trebui să suporte miliardul furat.

Mihai Ghimpu: „Dar cine zice că cetăţenii suportă miliardul furat?”

Europa Liberă: Aşa interpretează şeful statului. Eu vă întrebam ceva mai devreme, aceşti 34 de deputaţi, care formează acum fracţiunea democrată, îi fac mai puternici pe cei din PD, ar putea să ţină şi mai scurt frâiele în mâna lor?

Mihai Ghimpu: „Nu aş zice. Fiindcă a fost o conlucrare bună în cadrul coaliţiei, nu am simţit divergenţe.”

Europa Liberă: Dar s-a legiferat importanţa Partidului Democrat în cadrul Legislativului?

Mihai Ghimpu: „Da. Preşedintele fracţiunii, domnul Lupu, a dat citire procesului verbal şi aceasta înseamnă că de azi înainte fracţiunea Partidului Democrat e din 34, faţă de 19 sau 20, câţi erau în ultima perioadă.”

Europa Liberă: Ceea ce nu coincide cu voinţa cetăţeanului care a votat în 2014.

Mihai Ghimpu: „Să-i recheme. Să vedem cum îi vor rechema.”

Europa Liberă: E râs cu plâns.

Mihai Ghimpu: „Îmi pare rău, stimaţi cetăţeni, eu am o experienţă din ’90 încoace, cunosc toate subtilităţile, plusurile şi minusurile. Democraţia, cum se spune, nu e cea mai bună formă.”

Europa Liberă: Dar nu a fost inventat altceva mai bun decât democraţia.

Mihai Ghimpu: „Dar nu e inventat altceva, aşa cum în loc de apă nu a inventat nimeni, decât dacă bem vin sau suc, dar apa a rămas apă. Aşa şi aici.”

Europa Liberă: Domnul Dodon zice că va cere opinia poporului pe marginea anulării legii miliardului. Se va ţine acest sfat cu poporul în cadrul unui referendum?

Mihai Ghimpu: „Tovarăşul preşedinte, mai bine zis, are dreptul să organizeze referendumuri consultative şi atât. Dar cu decizii luate numai Parlamentul poate organiza referendum.”

Europa Liberă: Deci, mai degrabă, şi aceasta pare o campanie electorală?

Mihai Ghimpu: „Da. Un populism. Omul a ajuns în scaunul preşedintelui, la care nici nu a visat. Şi acum crede că va veni 2018 şi vor câştiga toate voturile, şi ne vor duce în Tomsk sau unde se fac samovarele.”

Europa Liberă: A propos, acum domnul Dodon face parte din actul guvernării sau nu?

Mihai Ghimpu: „El e şeful statului.”

Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră?

Mihai Ghimpu: „Nu face parte din puterile statului, fiindcă sunt trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească.”

Europa Liberă: Din actul guvernării face parte?

Mihai Ghimpu: „Dar cum? El emite acte normative, decrete, sigur că face parte.”

Europa Liberă: Cine depinde mai mult: el de cele trei puteri sau cele trei puteri de el?

Mihai Ghimpu: „A treia putere o lăsăm într-o parte, judecătorească, că ea e aparte. Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele. Dar odată ce preşedintele are viziuni în altă direcţie şi majoritatea parlamentară, care am format guvernul, avem viziuni pro-europene, aici nu există conlucrare. De aceea, el rămâne doar cu ideile populiste ale lui.”

Europa Liberă: Acest război diplomatic, care s-a iscat între Chişinău şi Moscova, cum îl vedeţi, cum îl calificaţi?

Mihai Ghimpu: „Acesta nu e un război. Acesta e un răspuns la ceea ce se întâmplă, la ceea ce organizează sau cum acţionează unele instituţii ale Rusiei. Şi e timpul să punem punct, că aşa nu merge. Şi răspunsul domnului ambasador, cum de noi nu am permis unor jurnalişti, confirmă că noi avem dreptate în ceea ce s-a spus ieri prin intermediul preşedintelui Parlamentului şi a prim-ministrului.”

Europa Liberă: Dar a reacţionat viceministrul de Externe de la Moscova, domnul Karasin, care a spus că acea notă din Republica Moldova semnată de spicher şi premier referitoare la această, aşa cum spune el, tratare incorectă de către ruşi a oficialilor moldoveni ridică mai multe semne de întrebare.

Mihai Ghimpu: „Ridică, cu adevărat. Noi am spus nişte lucruri care au loc şi nu este corect. Ce înseamnă să reţii deputatul, să-i iei paşaportul şi să îl ţii două-trei ore, să-ţi baţi joc de el? Are paşaport diplomatic. Pentru orice cetăţean trebuie să ai motiv ca să-l reţii. L-ai reţinut, îi spui pentru ce, pe o oră sau două şi pe urmă îl arestezi sau îl eliberezi şi îţi ceri scuze. Dar aşa te dă într-o cameră, te ține două-trei ore şi nu vine cel care te-a luat într-o parte de la FSB, el şi-a făcut lucrul, grănicerul vine şi spune: „Sunteţi liber”. Aceasta e bătaie de joc.”

Europa Liberă: Şi cu ce se va termina această confruntare diplomatică?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că noi suntem stat mic, fostă republică cucerită de ei, dar acum suntem stat recunoscut şi să se conducă de toate normele internaţionale – respect reciproc. E una când vine un jurnalist neacreditat la noi, să facă propagandă sau ce face aici, e jurnalist, dar, de fapt e de la FSB şi alta e când la aeroport reţin deputaţii, miniştrii, procurorii.”

Europa Liberă: Dar acest lucru se întâmplă tocmai în aceste momente, când preşedintele Dodon a zis că a ajuns la un numitor comun cu oficialităţile ruse referitor la amnistierea moldovenilor.

Mihai Ghimpu: „Dar nu a mai ajuns. Doar a făcut declaraţii preşedintele Asociaţiei moldovenilor din Rusia că nu este nicio decizie luată. Acestea sunt fasole dodoniste. Am mai citit o ştire că o instanţă de judecată a respins anularea interdicţiilor care au fost impuse moldovenilor.”

Europa Liberă: Deci, un dezgheţ în relaţia moldo-rusă degrabă nu se va produce?

Mihai Ghimpu: „Nu se va produce atât timp cât Rusia nu se va împăca cu faptul că noi suntem români. Și acesta e pământul nostru şi noi avem dreptul să ne unim cu România, şi avem dreptul să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde vrem, unde hotărâm noi, nu Rusia. Când va înţelege Rusia lucrul acesta şi îşi va retrage armata de pe teritoriul nostru…”

Europa Liberă: Există şi problema transnistreană care trebuie rezolvată. Şi fără participarea nemijlocită a Rusiei este foarte greu de crezut că se va ajunge la o identificare a soluţiei pentru această criză transnistreană.

Mihai Ghimpu: „Rusia nu e participantă la soluţionare. Rusia e participantă în blocarea soluţionării acestui conflict. Fiindcă acest război militar ei ni l-au impus. Rusia nu trebuie să fie mediator. Rusia trebuie să fie de partea cealaltă, unde să discutăm nu cu Şevciuk sau Krasnoselski. Aici e problema. Niciodată să nu aşteptăm mană cerească din partea Rusiei în problema transnistreană.”

Europa Liberă: Cel puţin, cele trei puteri, Preşedinţia, Legislativul şi guvernului, au zis că unica problemă asupra căreia există un consens este felul cum vede Chişinăul soluţionarea problemei transnistrene.

Mihai Ghimpu: „Aceasta a fost în sens că s-a expus fiecare, reieșind din ce prevede Constituţia. Constituţia noastră prevede atribuirea unui statut raioanelor din stânga Nistrului. Formatul „5+2” s-a expus, dar el nu funcţionează. Noi cunoaştem lucrul acesta. Am spus că Rusia nu trebuie să fie mediator, dar să fie de partea cealaltă, cu care să se discute, nu să discutăm cu Tiraspolul, fiindcă deciziile nu se iau la Tiraspol. Mă rog, trebuiau şi ei să spună ceva acolo. Dar, de fapt, nu au trebuit să se întâlnească. Că acesta a venit şi s-a ridicat ca un cocoş pe gard şi şi-a lansat încă o dată programul lui electoral de ieri, de azi şi de mâine ce ţine de Uniunea Euroasiatică, jos acordul şi toate celelalte. Eu nu m-aş fi aşezat alături.”

Europa Liberă: În faţa partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova guvernarea şi-a asumat angajamentul să purceadă la reforma administraţiei centrale. Trenează?

Mihai Ghimpu: „Nu trenează. Noi discutăm, sunt trei variante, vom vedea pe care decidem să o aplicăm.”

Europa Liberă: Şi când luaţi această decizie?

Mihai Ghimpu: „În timpul apropiat vom lua o decizie.”

Europa Liberă: Şi care din aceste trei variante e cu şanse?

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune. Vom vedea. Noi, liberalii, am vrea ca această reformă să fie făcută împreună cu reforma teritorial-administrativă. Fiindcă stăm cu aceste raioane care papă, care ţin oamenii în continuare în spitale friguroase, fără condiţii.”

Europa Liberă: Dar partenerii dumneavoastră de coaliţie se pare că nu îmbrăţişează această idee pe care o enunţaţi dumneavoastră.

Mihai Ghimpu: „Da, avem opinii diferite. Dacă noi vrem să avem o administraţie funcţională, atunci trebuie să o avem de jos până sus, inclusiv teritorială. Vom reduce un minister sau două, sau vom reduce 20% din funcţionari, salariaţi, dar rămân jos. Închipuiţi-vă dumneavoastră că noi trebuie să construim 32 de spitale bune. Putem să le construim?”

Europa Liberă: Greu de crezut.

Mihai Ghimpu: „Nu greu, dar imposibil de crezut. Nu mai bine să avem nouă spitale, cetățeanul să mai meargă 30 de kilometri şi să intre într-un spital cu condiţii?”

Europa Liberă: Luna martie era fixată această reformă a administraţiei centrale să înceapă.

Mihai Ghimpu: „Luna martie abia a început. Şi doi, această reformă, când vorbim de reforma teritorial-administrativă, centrală şi locală, noi trebuie să aducem serviciile mai aproape de om. De ce omul să se ducă din sat la raion? Pe când noi, lichidând acest raion, luăm toate atribuţiile care ţin de rezolvarea problemelor cetăţeanului şi le ducem acasă în sat, în primăria lui.”

Europa Liberă: Până se întâmplă acest lucru, mai curge multă apă la moara aşteptării.

Mihai Ghimpu: „Din păcate, 25 de ani nu s-a făcut. S-a încercat în ’99, pe urmă au venit comuniştii şi au anulat reforma în 2000 şi s-a revenit la raioane. Noi trebuie să conştientizăm că, neavând o economie, că doar economia funcţională, bună îţi aduce banii în buget.”

Europa Liberă: Dar încercaţi să construiţi această economie.

Mihai Ghimpu: „Economie nu poţi construi, neavând industrie. Noi nu avem industrie. Industria producătoare aduce bani, exportul, dar nu roşiile şi cartofii. Dar odată ce nu avem această economie, înseamnă că trebuie să adoptăm o structură de cheltuieli minime în privinţa aceasta. Să nu cheltuim banii în van, dar să vină în buget, ca să ajutăm lumea mai vulnerabilă, să rezolvăm problema pensiilor şi salariilor. Vom vedea. Aceasta e părerea noastră, noi dorim aşa. Şi nu dorim de azi, dorim de ani de zile. Dar ce ţine de reforma administraţiei centrale, decizia o vom lua. Cum am zis, sunt trei variante, una din ele va lua viaţă.”

Europa Liberă: Dar trebuie să ne spuneţi care va fi cu viaţă.

Mihai Ghimpu: „Decizia o vom lua la coaliţie.”

Europa Liberă: Coaliţia e beton?

Mihai Ghimpu: „Nu mai vreau să vorbesc de beton, că am spus-o odată de beton şi betonul s-a transformat în…”

Europa Liberă: …nisip…

Mihai Ghimpu: „…Bernardazzi, tot cu „b” începe. Până acum am avut o conlucrare bună. Am avut unele situaţii unde nu am avut acelaşi punct de vedere, am exclus din ordinea de zi de discuţii sau de adoptare a legii sau a hotărârii de guvern şi am hotărât, am adoptat aceea unde aveam consens. Eu sper să lucrăm şi mai departe, fiindcă noi ne-am asumat implementarea Acordului de Asociere, fără de care republica nu are prezent şi viitor. Şi dacă vom încerca să rupem de aici, de acolo şi să ne batem de nişte probleme mici, atunci rămâne acordul neîndeplinit. Şi, iarăşi, apare un mare semn de întrebare din partea partenerilor: „Aceştia au început bine, dar au ajuns şi aceştia cu probleme”. După ceea ce s-a întâmplat cu AIE-1, AIE-2 şi AIE-3, nu mai trebuie să se întâmple nimic ca să punem într-o situaţie proastă imaginea republicii în faţa partenerilor şi în faţa cetăţenilor.”

Europa Liberă: Deci, deocamdată sunteţi mulţumit cum decurg lucrurile în Republica Moldova?

Mihai Ghimpu: „Nu, departe de a fi mulţumit. Sunt mulţumit de cum conlucrăm în cadrul coaliţiei. Noi ne-am asumat, am întocmit un caiet de sarcini, l-am îndeplinit. Partenerii noştri au înţeles că noi suntem serioşi.”

Europa Liberă: Şi acum la ce lucraţi?

Mihai Ghimpu: „Acum continuăm să lucrăm la ceea ce am semnat. Fiindcă Acordul de Asociere nu e pe un an de zile sau pe doi. Avem foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: După votarea legilor, după îmbunătăţirea legislaţiei, urmează alţi paşi. Se zice că aceşti paşi sunt mai greoi şi mai dureroşi. Îi faceţi?

Mihai Ghimpu: „Nu îi vom face, înseamnă că vom ţine încă 20 de ani în sărăcie cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: Şi după adoptarea legislaţiei, ce faceţi acum?

Mihai Ghimpu: „Aceşti paşi trebuiau făcuţi încă în anii ’90.”

Europa Liberă: Acum ce faceţi, după adoptarea legislaţiei?

Mihai Ghimpu: „A venit timpul la modul serios să ne ocupăm de controlul asupra implementării legilor. Fiindcă implementarea la noi e cea mai proastă. Noi nu avem legislaţie rea, nu ai zice că diferă de cea europeană, dar ea nu funcţionează.”

Europa Liberă: Legislaţie bună şi situaţie precară în ţară.

Mihai Ghimpu: „Da.”

Europa Liberă: Cineva spunea că diferenţa între felul cum se aduce bunăstarea în casa cetăţeanului e comparabilă cu diferenţa dintre Chişinău şi Moscova.

Mihai Ghimpu: „Dacă aceste reforme s-ar fi făcut în anii ’90, bunăstarea ar fi intrat în casă. Dar la noi fiecare partid a fugit de acest sânge de care spuneţi dumneavoastră, de această durere, că trebuie să tai cu cuţitul ca să curgă sânge. Şi nu am tăiat. Cei care au tăiat în anii ’90 azi trăiesc bine, Polonia, Ţările Baltice, sa să nu mai spun de alte ţări, inclusiv fraţii noştri de peste Prut. Dacă nu se întâmpla furtul miliardului şi nu era implicat fostul nostru coleg în dorinţa aceasta de a deveni bogat şi cel mai mare, şi tare financiar şi politic, astăzi la noi era altă situaţie în ceea ce ţine de bunăstare.”

Europa Liberă: Corupţia acum se stârpeşte?

Mihai Ghimpu: „În comparaţie cu anii precedenţi, până la 2009 şi după 2009 până acum, da, sigur. Organele de drept au devenit mai funcţionale, ba unul, ba altul este reţinut pentru mită, indiferent de funcţia pe care o deţine.”

Europa Liberă: Şi Ilan Shor e reţinut de ceva timp.

Mihai Ghimpu: „Ilan Shor cred că nu va scăpa de puşcărie. Locul lui e acolo. Unii zic că, dacă vom merge pe uninominal, poate deveni şi deputat. Mă rog, lumea glumeşte.”

Europa Liberă: Gluma poate să aducă şi realitate, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Da. Avem încă mult pentru a spune că suntem un stat de drept şi democratic, aşa cum prevede Constituţia. Tot ceea ce se întâmplă, s-a întâmplat, demonstrează cine suntem noi, de la alegător şi până la preşedinte, dacă să spunem că e funcția de şef al statului.”

Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie. La întrebările Europei Libere a răspuns liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu. Vă mulţumim pentru interviu.

Mihai Ghimpu: „Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.”

Igor Dodon ne oferă un ”master-class” despre cum să scapi de minciunile electorale

big-igor-dodon-si-acordul-de-asociere-cu-ueIgor Dodon, ajuns Președinte printr-o eroare a istoriei fuge de răspundere, după ce acesta a promovat în campanie ”teme ferbinți”, precum: lichidarea unionismul, federalizarea republicii, denunțarea Acordului de Asociere, închiderea Biroului NATO de la Chișinău etc, acum ajuns Președinte, încearcă să dreagă busuiocul prin mutarea acestor promisiuni irealizabile, de la candidatul la funcția de președinte la partidul a cărui membru a fost.

Rezoluția adoptată la Congresul al XIV-lea Extraordinar al Partidului Socialiştilor desfășurat duminică ne vorbește despre o susţinerea acordată liderului partidului de opoziţie, Igor Dodon din partea majorităţii alegătorilor, drept rezultat al implementării de către partid a unui ”program eficient”, a ”efortului” depus de toate structurile de partid, a ”activităţii” ample de promovare masivă a politicii formaţiunii în teritoriu.

Tovarășii socialiști au uitat să încludă în rezoluție, faptul că au mers în campanie, speriind alegătorii cu ”jandarmul român” și tancurile NATO, au omis și faptul că finanțarea campaniei electorale a fost realizătă prin scheme off-shor, din Bahamas și alte paradisuri fiscale, prezentate de presă cu lux de amănunte.

Ca să mențină moralul alegătorilor săi, socialiștii au decis să includă în rezoluția lor și faptul că odată ce vor ajunge la guvernare, fie după alegerile anticipate pe care și le doresc sau cele ordinare din 2018, vor denunța Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Observăm că această promisiune a fost pe larg promovată și de candidatul Igor Dodon în campania pentru alegerile prezidențiale.

După cum observăm, socialiștii, odată ajunși cu Igor Dodon Președinte, au înțeles ceea ce spuneam eu în campanie, că în prerogativele Președintelui nu intră și denunțarea acordurilor și tratatelor, dar în prerogativele Parlamentului.

Ca să fie mai credibili, și să dreagă busuiocul, tovarășii socialiști pasează această promisiune din agenda candidatului Igor Dodon în agenda PSRM, doar pentru a scăpa de responsabilitate și de a acoperi un eventual eșec în ași onora promisiunea făcută în campanie.

Cetățenii trebuie să cunoască, că promisiunea cu denunțarea Acordului de Asociere UE-RM este doar o strategie de PR lansată de socialiști, pentru a jongla în continuare și a ”bucura” electoratul său. Ridicolă este și promisiunea aderării Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică. Nuștiu cum vor realiza socialiștii această chestiune, odată ce Republica Moldova nu are hotar cu așa zisă Uniune Economică Euroasiatică, care nici nu există.

Chestiunile incluse în rezoluție precum, aprobarea concepției privin federalizarea Republicii Moldova, anularea legilor prin care a fost deschis Biroul de legătură NATO la Chișinău, dar și inițierea unor proiecte de Legi, care vor interzice partidele și ONG-urile care promovează Unirea Republicii Moldova cu România, sunt niște chestiuni propagandistice, care au scop de a ține populația republicii pe baricade, pentru a induce frica în oameni și pentru a fi pe placul finanțatorilor de la Kremlin.

Or, eu consider că teme precum federalizarea sau legi care să obstructrucționeze dreptul cetățenilor la libera asociere și la libera opinie vor avea un impact negativ, iar Republica Moldova, care conform Constituției este stat unitar, ar putea să-și piardă suveranitatea, despre care tovarășii socialiști refuză să vorbeacă atunci când sunt acuzați că susțin fățiș separatismul de la Tiraspol și Comrat și ocupația de la Moscova. Igor Dodon trebuie să înțeleagă, că orice deviere de la normele constituționale înseamnă impeachment pentru dânsul în Parlament.

Un popor fără cultură este ușor de manipulat, pe asta mizează Igor Dodon. Informați-vă!

Mihai Ghimpu: Duminică poate fi ziua deșteptării sau ziua rușinii

15036583_1125776654158060_3856090260893198921_nDeja au trecut două ore de când a început ziua tăcerii, înainte de ziua votării, zi care se va numi:
1) fie ziua deșteptării, după luni de rătăcire și învinuiri pentru decizia luată de liberali la 20 Ianuarie 2016, decizie trecută cu cosorul prin inima mea și a colegilor mei, doar pentru a nu admite alegeri anticipate, care ar fi adus socialiștii, comuniștii și usatiștii la putere;
2) fie ziua rușinii, pentru pierderea a tot ceea ce am apărat noi, liberalii, în lupta contra partidelor proruse în 2007, 2011, 2015 și în Ianuarie 2016 – demnitatea, prezentul și viitorul.
Nouă, liberalilor, ne-a reușit, pentru că am fost sinceri și dornici de libertatea și unitatea neamului românesc și conștienți de ce s-ar fi întâmplat cu noi în cazul unor alegeri anticipate în primăvara anului acesta sau in cazul dacă câștigau alegerile în lupta pentru funcția de Primar General al mun. Chișinău, candidații roșii- Zgardan, Greceanîi sau Dodon, chiar dacă la 7 Iunie 2015, înainte cu o săptămână de alegerea Primarului General al mun. Chișinău, Platforma DA s-a băgat peste mitingul PL și era clar de ce, ca să pierdem Capitala; dar noi am câștigat și știți de ce – pentru că eram împreună. 7 Iunie 2015 este ziua, în care IUDA s-a băgat între noi; și astfel lupta sfântă pentru Om, Neam și Țară a fost furată și transformată în lupta între clanuri, luptă care l-a crescut pe Dodon după furtul miliardului, cum se spune, ca pe drojdie.

Dar despre aceasta vom vorbi de luni încolo; acum merită să ne gândim foarte bine ce ne dorim: ziua deșteptării sau ziua rușinii. Timpul nu ne mai poate ajuta, timpul s-a dus, rușinea nu se va duce și ea ca timpul, pentru că ea nu este o zi care pleacă, ea va rămâne cu noi și va rămâne mulți, mulți ani așa, cum a rămas în istoria noastră anul 2001 – anul aducerii comuniștilor, prin vot democratic, din nou la putere… An (de fapt, 8 ani), care ne-au făcut să stagnăm și să ne întoarcem înapoi de unde am vrut să fugim – din „brațele” Rusiei…

UNIȚI PENTRU UNIRE, UNIȚI împotriva lui DODON!

14938331_642814049214086_2283885460686208934_nDOAMNE FEREȘTE…
„Of, numai nu Dodon”, – spun cei care sunt pentru cursul european, „doamne ferește dacă vine Dodon, vom pierde totul, Acordul de asociere cu UE, libera circulație, tot ce am obținut cu mare greu. Va federaliza Republica, ne va duce în Uniunea-Euroasiatică. Ucraina va întrerupe relațiile cu noi, iar astăzi își retrage temporar Ambasadorul după declarațiile lui Dodon despre Crimeea, of și iarăși of…”
Ce-i drept nu-i minciună, venirea lui Dodon ar însemna a doua mare rușine, după ce în 2001 au venit comuniștii la putere și tot cu mâna cetățenilor în mod democratic.Dar nu prea înțeleg un lucru, stimați cetățeni. De ce acum vă este frică de venirea lui Dodon, dar în Ianuarie, când PL a aceptat să facă parte din Coaliția de astăzi, numai ca la putere să nu vină socialiștii – nu vă temeați, afirmînd că mai bine să fie alegeri și că Ghimpu e trădător și Iuda. Ce, nu știați că în cazul în care nu se formează Guvernul, sunt alegeri anticipate și vine Dodon împreună cu celelalte partide pro-ruse și iau puterea în stat??? Și atunci, nu era vorba de Dodon Președinte, care are atribuții foarte reduse, ci de puterile principale în stat – legislativă și executivă, toate concentrate în mâinile lui Dodon, așa cum a avut-o timp de opt ani V. Voronon. Oricum, vă mulțumesc că în sfârșit ați înțeles marele pericol, dar mă tem că e cam prea tîrziu. Să aduci cu 150 de mii de cetățeni mai mult decât în primul tur și toți să te voteze; cred că e cu mult, mult mai greu, decât să strigi că Ghimpu-i trădător, că e în buzunarul nu-știu-cui și altele din astea… Apropos, e aceeași situație cu cea din Iunie 2015, când pe 14 Iunie capitala trebuia să decidă cine va fi Primarul General al mun. Chișinău: Dorin Chirtoacă sau Zinaida Greceanâi, iar Platforma DA s-a băgat peste mitingul PL la data de 7 Iunie. Noi, cu toate că Platforma și PLDM au fost împotrivă, am apărat Cetatea, Dorin Chirtoacă a învins omul Kremlinului. Ce va fi și cine va fi ales pe 13, vom trăi și vom vedea, succes Maia!
Bună dimineața celor, care s-au trezit!

P.S. Mă tem să nu se termine totul, ca de obicei, cu o mare dezamăgire… Ați observat, că după ce a ieșit în turul doi, Maia Sandu nu mai zice că va numi un procuror european, ci unul „independent”.
P.P.S. Și cu Unirea ce facem, dragi unioniști? Ați uitat de ea? Sau ați înțeles și voi, în sfârșit, că dacă vine Dodon la putere – s-a terminat cu demonstrațiile și cu lozinca „Basarabia – pâmânt Românesc”. Voi nu m-ați înțeles de ce am acceptat această Coaliție; eu însă v-am înțeles, de ce ați votat Maia Sandu… dar, nu înțeleg de ce i-ați acordat votul și-n primul tur, căci era clar că va fi și turul doi! FRICA era mare, frica să nu câștige Dodon din primul tur, înțeleg; dar dacă e așa, atunci de ce credeți că voi aveți dreptate, iar eu și colegii din PL nu am avut dreptate atunci, în Ianuarie, când „patrioții” fărmau ușile ca să între în Parlament și să împiedice votarea Guvernului de catre deputații din COALIȚIE. De ce?
#UNIȚI PENTRU UNIRE, UNIȚI împotriva lui DODON !

Tinerii din Piață să asculte vocea rațiunii, iar politicienii de la București și Chișinău – vocea sângelui

14729290_637738936388264_3476180244212395899_nO veche vorbă românească spune să nu arunci pruncul odată cu apa murdară din covată. Această vorbă mi-a venit în minte atunci când am urmărit evoluția evenimentelor legate de „Marşul pentru Basarabia”, desfășurat la Bucureşti sâmbătă, 22 octombrie, la care au participat mii de tineri de pe ambele maluri ale Prutului. Am fost și sunt solidar cu tinerii care au participat la acest marș. Am fost și sunt cu sufletul lângă tinerii care cer Unirea, inclusiv în stradă. Le mulţumesc tinerilor din Partidul Liberal care s-au dus la Bucureşti să participe la „Marşul Basarabiei”, precum şi membrilor noştri din „Clubul Studenţilor Liberali” din Bucureşti care au participat cu toţii la această acţiune. Îi mulţumesc şi vicepreşedintelui PL, Valeriu Munteanu, care s-a aflat în coloana de manifestanţi.

M-am întristat când am văzut ce s-a întâmplat ulterior. M-a durut să văd că tema Unirii ajunge temă de ceartă și dispută electorală și că dă prilej neprietenilor Unirii din România, R. Moldova sau de mai departe să acuze unionismul de diversiune politică și geopolitică. Nu aruncați copilul din covată odată cu apa murdară!

E adevărat că s-au comis și greșeli, și din partea manifestanților și din partea autorităților. Marşul s-a transformat într-o manifestaţie de protest şi tinerii unionişti au instalat corturile în Piaţa Universităţii, un loc stropit cu sânge şi plin de istorie. Revendicare protestatarilor unionişti este ca liderii politici din România să-şi asume deschis Unirea Basarabiei cu România ca proiect de Țară.

Aici sunt total de acord cu ei, chiar dacă nu am fost și nu voi fi niciodată de acord cu provocarea forțelor de ordine. Nu sunt însă de acord nici cu represiunea nejustificată sau disproporţionată a forţelor de ordine. Unirea Basarabiei cu România trebuie să fie un proiect de Țară, dar Unirea tuturor românilor nu se va face niciodată împotriva clasei politice de la București sau Chișinău sau împotriva românilor din România sau Republica Moldova. Unirea tuturor românilor trebuie să fie un proiect de Țară care unește, nu care desparte. Pentru a obține Unirea, cel mai mare proiect național al tuturor românilor, este nevoie de înțelepciune și multă putere de convingere. Nu trebuie să grăbim lucrurile și trebuie să pregătim momentul cu grijă. Astăzi se uită la noi, prin intermediul presei internaționale, o lume întreagă. Avem o șansă pe care nu am mai avut-o de la căderea URSS încoace. Să nu o irosim! Să fim blânzi ca porumbei, și înțelepți ca șerpii – cum ne învăța Mântuitorul nostru.

Ştiu că unii dintre liderii politici români la care tinerii unioniştii apelează au făcut multe pentru Republica Moldova, şi le mulţumesc încă o dată pentru aceasta. Dar le cer să asculte şi strigătul tinerilor. Elitele politice de la București trebuie să facă din problema R. Moldova o chestiune de pact național, de proiect de la Snagov, de miză strategică într-un proiect de Țară care să treacă dincolo de partide politice și de campania electorală. Așa cum le cer tinerilor să nu lege tema Basarabiei doar de campania electorală și să dea prilejul politicienilor să facă din Unire doar o temă de dispută politică.

Tinerilor le cer să asculte vocea rațiunii, iar politicienilor, vocea sângelui, căci sângele apă nu se face! Cu înțelepciune, cu calm și cu perseverență vom ajunge împreună, și nu unii împotriva celorlați, la scopul nostru comun: întregirea Neamul Românesc prin Unirea pe vecie a Basarabiei cu România.

Evenimentele de la Marșul Unirii trebuie să ne sporească determinarea și vigilența, nu să ne dezbine. Să rămânem uniți. Uniți pentru Unire!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Obiectivul meu este să devin primul președinte unionist ales al R. Moldova și să declanșez procesul de UNIRE cu România

0_1f6b4d79ebef59b7b19f8ccb4bea88c1În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Președintele Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu a vorbit despre ce a stat la baza deciziei de a se implica în campania pentru alegerile prezidenţiale, pe cine consideră principalul oponent, în ce măsură crede că va fi important în aceste alegeri factorul extern, cum crede că va fi campania electorală, dacă admite ideea că PR-ul negru ar putea predomina, dar şi a făcut un pronostic cînd Moldova se va uni cu România şi un pronostic cînd R. Moldova va adera la UE.

T.: Dle Preşedinte, ce a stat la baza deciziei Dvs. de a vă implica în campania pentru alegerile prezidenţiale?

M.G.: Primul motiv este că am fost desemnat ca atare de către structurile de conducere ale partidului nostru, în urma unei analize complexe bazate pe rezultatele cercetărilor sociologice. Faptul că eu și Partidul Liberal, conform sondajului Magenta/FUMN, suntem asociați cu unionismul și Unirea de către 50% din electorat – la mare distanță de alți candidați și alte partide – au fost elemente determinante.

Al doilea motiv, și cel mai important, este pentru a da răspunsul corect celor care cred că R. Moldova merge într-o direcție greșită, circa 80%, adică o dezamăgire fără precedent la noi. În această campanie vreau să îi conving pe alegători că singura soluție realistă pentru a răspunde la o bună parte din neliniștile și problemele lor este Unirea cu România, de fapt revenirea la Țara Mamă. Noi, Partidul Liberal, am crezut de fiecare dată asta, chiar dacă contextul politic și situația în care ne-am aflat nu ne-a permis să spunem asta de fiecare dacă. Am fost obligați să facem alianțe cu partide neunioniste – așa cum suntem și azi -, dar asta nu înseamnă că am renunțat la crezul nostru unionist. Niciodată. Dacă aș renunța la unionism nu aș mai fi Mihai Ghimpu, iar Partidul Liberal nu ar mai fi Partidul Liberal. Noi suntem unioniști și punctum.

T.: Unele sondaje arată că sunteţi cel mai atractiv politician pentru segmentul de electorat unionist. Pe ce alte categorii de alegători veţi miza?

M.G.: Principalul bazin electoral la care se adresează campania mea este bazinul unionist, așa cum este el reflectat de sondajele cele mai recente. Este vorba despre cei 28% de unioniști convinși, care vor Unirea, și de celelalte circa 22% de unioniști pragmatici, respectiv cei care sunt de acord cu Unirea din motive pragmatice, adică avantaje socio-economice. Vorbim despre peste 50% electorat, jumătate din cetățenii R. Moldova care, mobilizați, convinși, scoși la vot, pot da primul Președinte unionist ales al R. Moldova. La aceștia se adaugă românii moldoveni din diaspora, mulți dintre ei unioniști având deja cetățenia română. Pentru mulți dintre ei este clar că se vor întoarce acasă într-un singur caz: în România Mare! În România Unită! Adică se vor întoarce din spațiul UE și NATO, unde muncesc acum, tot în UE și NATO. Altfel, dacă nu facem Unirea, nu se va mai întoarce nimeni în R. Moldova, ne furăm singuri cămașa dacă credem altfel. Și tinerii noștri vor pleca, iarăși vom sacrifica generații… Unirea este singura soluție pe care o au moldovenii din R. Moldova sau din afara ei, indiferent de naționalitate.

Acestui electorat mă adresez eu și acesta este obiectivul meu în alegerile din 30 octombrie: să devin primul Președinte unionist ales al R. Moldova și să declanșez procesul de Unire cu Țara Mamă. Toate calculele pe care le-am făcut noi și echipa noastră de campanie arată clar că în actual context de fărâmițare politică, candidatul liberal unionist are șanse reale să intre în turul al doilea. Aș vrea să fie clar că eu nu vând iluzii. Partidul Liberal a câștigat 14,68% la alegerile din 29 iulie 2009, ca partid unionist, un electorat care se poate recupera astăzi, dar acum, după atâtea eșecuri ale guvernărilor și după ratarea șansei europene, unionismul este și mai prezent în mintea și sufletul electoratului decât era în 2009. Pe fondul disensiunilor și a disipării electoratului, se va trece în turul al II-lea cu un procent de 16-18%, iar în turul al II-lea potențialul de unioniști de peste 50% va face diferența. Un candiat unionist poate câștiga Președinția! Ce trebuie să înțeleagă electoratul unionist este că nu e deloc o utopie. Am vorbit cu multă lume și de la Chișinău și de la București și le-am spus că astăzi există o șansă extraordinară ca un unionist să ajungă Președinte.

E șansa noastră și nu trebuie să o irosim, dacă vom crede în ea și toți vom lucra pentru asta. E timpul ca unionismul asumat să ajungă din stradă și din spațiul public în instituțiile cel mai înalte din R. Moldova. E timpul pentru primul Președinte unionist ales care să declanșeze procesul de Unire.

T.: Din cîte se vede, în aceste alegeri, am putea avea un număr record de candidaţi. În opinia dvs., aceasta e bine sau e rău? Nu va fi derutat alegătorul?

M.G.: Într-o democrație situație este cea pe care o dorește electoratul. Dacă vrea lumea să candideze, este liberă să o facă. Sunt primele alegeri directe după anul 2000 și pot să înțeleg dorința multora de a candida. Dar electoratul și-a dat seama că mulți dintre cei care vor să candideze sunt iepuri puși de stăpânii lor să alerge după voturi pentru a defavoriza alți candidați sau de a induce confuzie. Vor fi din ăștia și pe culoarul unionist, dar am încredere în discernământul electoratului căruia eu mă adresez. Electoratul meu nu va fi derutat. Electoratul meu, electoratul unionist, este mai inteligent decât alte electorate. În această campanie mă voi strădui, împreună cu Partidul Liberal și toți prietenii noștri, să ajungem la acest electorat, să intru cu el în dialog, să îl mobilizez la vot. Iar după turul al doilea problema nu se mai pune. Electoratul va avea de ales între candidatul Rusiei, care ne va federaliza și ne va duce în Uniunea Vamală și Uniunea Eurasiatică, și candidatul unionist, care va duce R. Moldova în UE și NATO prin Unirea cu România. Alte opțiune realiste nu vor exista în această campanie.

T.: Pe cine consideraţi principalul dvs. oponent în alegerile prezidenţiale?

M.G.: Am spus deja. Pe candidatul Moscovei, liderul socialist Igor Dodon – trompeta Kremlinului. Dodon Președinte va fi cea mai mare nenorocire politică și geopolitică pentru R. Moldova și regiune. Dodon nu doar că va falsifica iarăși limba și istoria noastră, dar Dodon înseamnă transnistrizare, federalizare, adică Rusia. Dodon va susține federalizarea în R. Moldova și va înfige prin asta un cuțit în spate și Ucrainei.

Eu fac un apel electoratului, dar și oficialilor UE sau cei americani să nu se lase înșelați. Dodon acum îmbracă uneori haine de miel, vorbește de menținerea cursului european, dar înăuntru stă un lup. Să nu se lase nimeni înșelat, pentru că Moscova a mai procedat așa și în alte părți. Să ne amintim situația din Ucraina, după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici. Inițial s-a crezut că Ianukovici nu e total în mâna rușilor, dar, după ce Ianukovici a câștigat puterea ca Președinte, rușii au plecat imediat la Kiev, iar Ianukovici a acceptat și semnat imediat tot ce i-au cerut rușii – în special prelungirea prezenței militare ruse la Sevastopol și interzicerea prezenței agenților americani în Sevastopol. Ruși au acționat rapid și au obținut ce au vrut. Așa se va întâmpla și cu noi.

Odată ajuns Președinte, Dodon va intra în negocieri cu rușii pentru Transnistria, iar visul Moscovei de a transnistriza și federaliza republica noastră se va împlini. Aici e pericolul cu Dodon, care, pentru a plăti serviciile pe care Moscova i le face în campanie, va federaliza republica, și, în același timp, va cere și banii de la UE. Dodon este omul Rusiei care vrea în continuare bani de la europeni.

De aceea noi, liberalii, am acceptat Coaliția de astăzi și am pornit această luptă cu Igor Dodon și toți cei care vor să ne împingă sub controlul direct al Moscovei. Acesta este primul impuls în această luptă prezidențială.

Ceilalți candidați nu sunt adversarii noștri politici în această campanie: indiferent că este vorba despre candidatul puterii sau cei din opoziție, ei doar se înșeală și înșeală publicul cu soluții de genul: lupta împotriva corupției, prosperitate și modernizarea republici etc. Ideile sunt frumoase, doar că ei nu pot face asta. Dacă se putea face s-ar fi făcut pe când R. Moldova avea sprijin european, avea vizibilitate, sprijin, șanse de integrare. Dar acest timp a trecut. Iar aceste slogane, dacă erau eventual valabile la alegerile trecute, astăzi sunt iluzii. R. Moldova nu are șanse de integrare europeană cel puțin pentru o generație, iar singura soluția este Unirea cu România, prin care vom intra direct și în UE și în NATO, adică sub umbrela protectoare a Occidentului. Orice alt mesaj, indiferent de la cine vine, este o minciună.

Noi nu vom intra în luptă cu acești candidați dacă nu vom fi atacați. Nu cu ei avem noi de dat bătălia. Și eu mă bazez pe discernământul electoratului, mai ales a celui unionist, care sunt convins că a înțeles cum stau lucrurile în realitate și nu mai vrea să calce pe aceeași greblă și să mai audă iarăși lucruri pe care le-a mai auzit deja.

Eu, în calitate de candidat care și-a asumat idealul unionist nu de azi de ieri, acestor oameni care vor cu adevărat integrarea euroatlantică a R. Moldova mă adresez. Campania mea electorală la fi o invitație la bunăstare, prosperitate și securitate prin Unire și integrare euroatlantică. Este o invitație ca românii moldoveni să stea și ei pentru prima dată drepți în fața Istoriei și să conteze cu adevărat. Să își aleagă singuri soarta! Nu dodonii, sevciucii sau șeful lor, Vladimir Putin să ne decidă soarta. Campania mea prezidențială invită românii moldoveni să facă Unirea și să fim și noi, măcar odată în viață, germani! Să facem Unirea cum au făcut-o și germanii.

T.: Cum credeţi că va fi campania electorală? Admiteţi ideea că PR-ul negru ar putea predomina?

M.G.: PR-ul negru a fost o constantă a vieții noastre publice, din păcate. Va fi foarte prezent și în campania electorală. Dar eu nu mă tem de așa ceva. Noi, liberalii, suntem vechi în politică, lumea știe ce am făcut și ce nu am făcut. Eu am fost atacat sistematic, de toate forțele politice. Nu vrea să par altceva decât sunt și lumea știe ce am făcut și care este crezul meu adânc. Nu de PR-ul negru mă tem cel mai mult, ci de faptul că presa de la noi în acest moment, cu rare excepții, este cartelizată și își susține propriul candidat. Dacă te uiți la televiziunile de la noi, înțelegi în 5 minute ce forțe politice stau în spate. Totul este politizat, cartelizat, ca să nu mai vorbim de influența televiziunilor și a mass-media rusească la noi în republică. Priviți televiziunile și vedeți de câte ori și unde mai apare Mihai Ghimpu. E clar că nu plac stăpânilor de televiziuni. Ceea ce este mai grav este altceva: Dodon, candidatul Rusiei, nu este atacat nici de televiziunea Puterii, nici de televiziunea Opoziției. Cum vine asta? Nu vi se pare ciudat? De candidatul explicit al Moscovei NU se atinge practic nicio televiziune?!!

Dar, asta este, eu sunt obișnuit să fiu boicotat de televiziuni, eu mă bazez în continuare pe discernământul unioniștilor, a electoratului liberal, care citește presa, internetul, este informat și va vota după o bună chibzuială. Acest electorat nu se lasă păcălit și îl îndemn să nu risipească votul unionist pentru candidați care nu au șanse să intre în turul al doilea.

T.: În ce măsură credeţi că va fi important în aceste alegeri factorul extern? Se vor implica forţe din exterior, încercînd să influenţeze alegerile?

M.G.: Indiferent cât ne facem noi iluzii sau cât vor unii și alții, factorul extern va fi foarte important. Noi am avut și la alegerile locale din Chișinău vot geopolitic, cum să nu avem la alegerile prezidențiale?! Mai ales în turul al doilea.

Sigur că Rusia se implică, Rusia are oameni și partide pe care le controlează, are un candidat pe care nu îl ascunde, e vorba despre Igor Dodon, doar Putin s-a fotografiat cu el și Dodon s-a pus repede pe afiș la alegerile locale. Dar Rusia a făcut asta de fiecare dată, suntem obișnuiți cu asta. Rusia a avut la noi tot felul de candidați și partide care îi făceau jocurile. Unele erau chiar declarat unioniste! Pericolul implicării Rusiei este astăzi mai grav și îl repet: aducerea la putere a unui Președinte pro-rus care să favorizeze și chiar să împingă spre federalizarea R. Moldova. Aici e miza Rusiei în această campanie electorală.

În ceea ce privește UE sau România, de aici nu vor fi presiuni sau influențare a alegerilor. UE este un spațiu al democrației, pentru care alegerile și corectitudinea lor sunt lucruri serioase, fundamentale. Sper ca OSCE să trimită observatori și să supravegheze aceste alegeri așa cum a făcut de fiecare dată.

T.: Admiteţi ideea că Preşedinte ar putea deveni un politician ce nu împărtăşeşte ideea integrării europene? Ce pericole vedeţi în acest caz?

M.G.: Nici nu vreau să mă gândesc la asemenea scenarii. Am spus ce va face Dodon dacă, prin absurd, ajunge Președinte: ne federalizează prin transnistrizare, ne vinde rușilor și pune zid pe Prut. Dar eu resping acest scenariu și sunt sigur că românii moldoveni nu vor admite asta niciodată. Urmăresc cu atenția presa de la Chișinău, dar și din România și acolo văd, în ultima vreme, tot felul de îngrijorări. Mie personal aceste îngrijorări îmi aduc aminte de povestea lui Ion Creangă cu drobul de sare. Ce le-aș recomanda fraților noștri de peste Prut este să înțeleagă că Unirea este inevitabilă, și să se implice, pentru că românii de peste Prut tocmai asta așteaptă. Ei doresc să simtă umărul fratelui. Presa să își trimită corespondenți, să vină televiziunile de peste Prut aici, să vorbească la București despre campania prezidențială din stânga Prutului. Noi, cei din R. Moldova, am urmărit cu mare atenție și emoție alegerile prezidențiale de la București, mai ales turul al doilea. Am urmărit Realitatea TV și emisiunile dlui Rareș Bogdan și am văzut cum s-au mobilizat românii din România și din afară pentru alegerea Președintelui Klaus Johannis. Românii moldoveni, care l-au susținut și l-au votat pe Klaus Johannis, s-au simțit parte a campaniei. Dacă Președintele României a recuperat 10% în al doilea tur, de ce să ne temem? E falsă ideea pe care o aud la București că Dodon este sigur Președinte pentru că are avans în sondaje. Nu este deloc sigur. Sigur era și Victor Ponta și nu a ieșit. Așa va fi și la Chișinău. Dodon nu va ieși cu o singură condiție: să nu lăsăm mâinile jos și să ne declarăm înfrânți. Eu și Partidul Liberal nu facem asta niciodată.

T.: Unii candidaţi nu ascund că merg în alegeri cu gîndul de a dizolva Parlamentul, dacă ajung în funcţia de Preşedinte. Pe cît de posibile vi se par alegerile parlamentare anticipate?

M.G.: Nu voi dizolva Parlamentul în cazul în care voi ajunge Președinte pentru că voi fi un Președinte care va acționa după litera și spiritul Constituției. Nu există nici un motiv juridic, constituțional, pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. Orice auziți acum în spațiul public este simplă campanie electorală.

T.: Dacă ajungeţi Preşedinte, veţi susţine ideea organizării unui referendum de unire cu România în 2018?

M.G.: Principala sarcină a mandatului meu prezidențial va fi să pregătesc Unirea. În calitatea mea de Președinte voi promova acest proiect, iar în 2018, cu ocazia alegerilor parlamentare, R. Moldova va avea o majoritate unionistă în Parlament. În ceea ce privește referendumul, vă reamintesc că în R. Moldova nici măcar Constituția nu a fost supusă referendumului, nici neutralitatea, nici parcursul european asumat în 2005, totul a fost prin decizia majorității parlamentare. Mai mult, unirea germanilor din 3 octombrie 1990 nu s-a făcut prin referendum și nimeni cu scaun la cap nu o poate contesta astăzi. E perfect legitimă. Calea germană de unire nu presupune referendum. Dar vom vedea cum urmează să procedăm noi.

În calitate de Președinte voi face, pe modelul german, un „Consiliu al înțelepților”, compus din 100 de personalități din România, R. Moldova și alte state euroatlantice care va funcționa pe lângă Președinția R. Moldova și va pregăti Unirea pe toate componentele sale: juridice, economice, politice, de securitate, sociale, culturale etc. Totul în acord cu dreptul internațional și cu precedentele care au existat. Repet, nu vom inventa roata, vom folosi modelul german de reunificare. Eu am mai spus asta și atunci când i-am răspuns ambasadorului american Pettit după aceea nefericită declarație: dacă s-a acceptat unificarea germană de toată lumea, America, Rusia, Europa etc., de ce nu s-ar accepta și pentru români același lucru? Legislația internațională și dreptul internațional sunt aceleași pentru toți.

Ca Președinte voi face toate aceste lucruri și multe altele: voi supraveghea proiectele comune România-R.Moldova, mai ales interconectările energetice, care sunt blocate, voi însărcina echipe de pe lângă Președinție să se ocupe explicit de aceste lucruri. Dar veți afla mai multe în campania electorală despre programul meu politic.

T.: În genere, aţi putea face un pronostic cînd Moldova se va uni cu România, dar şi un pronostic cînd R. Moldova va adera la UE?

M.G.: Din păcate, este mult mai simplu de dat un pronostic în ceea ce privește aderarea R. Moldova la UE. Din toate evaluările noastre, din discuțiile pe care le-am avut cu oficiali de la Bruxelles sau de la București, este evident că șansele R. Moldova de a se integra în UE au fost ratate pentru o perioadă importantă de timp. Trebuie să privim situația cu realism. Au fost ratate și din motive care ține de UE și de problemele care există acolo, dar și de ceea ce au făcut guvernările recente: furtul miliardului, vânzarea aeroportului către ruși, încălcarea angajamentelor față de partenerii europeni, faptul că mulți dintre liderii europeni dintre cei mai importanți s-au simțit mințiți etc.

Ideea mai veche după care „ne vom uni cu România în Uniunea Europeană” este complet necredibilă. De aceea, proiectul meu politic și al Partidului Liberal este acesta: „integrarea în UE prin Unire cu România”. Este mult mai realist, de fapt singurul realist, și depinde în cea mai mare măsură de noi, cei de pe ambele maluri ale Prutului. Din momentul în care ne vom decide să îl facem, din acel moment începem să numărăm anii, lunile și zilele. Cu cât începem mai repede, cu atât va dura mai puțin.

Mulțumesc tuturor care au semnat în susținerea candidaturii mele la funcția de Președinte al Republicii Moldova!

Stimați colegi,

Vreau să vă mulțumesc din suflet, pentru munca enormă depusă la colectarea semnăturilor în susținerea candidaturii mele la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

În aceste zile, ați demonstrat că Partidul Liberal este un partid puternic, unit, cu structuri bine organizate în teritoriu. Vă mulțumesc și apreciez mult aportul fiecăruia, care a mers și a adunat semnături prin localitățile noastre.

Stimați cetățeni,

Vă mulțumesc și Dumneavoastră că ați depus semnătura pentru candidatura mea la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Sprijinul Dumneavoastră înseamnă foarte mult pentru mine și mă motivează să luptăm împreună pentru realizarea idealului național. Mulțumesc și cetățenilor care ne-au contactat în aceste zile și au dorit să semneze în listele de subscripție.

Dragi compatrioți,

Astăzi am depus la CEC aproximativ 27 mii de semnături. Semnături care aparțin celor dornici de Libertate, Bunăstare și Unitate. Prima bătălie politică în aceste alegeri am dus-o la bun sfârșit. Urmează bătălia decisivă, care va fi dată la 30 octombrie, când prin votul fiecăruia vom demostra că ”o Limbă vorbim, o Națiune suntem, o Țară trebuie să fim.

Video: Hoțul strigă hoțul, dar defapt hoțul stătea în frunte

ghimpu3Stimați cetățeni,

După cum am spus într-o ședință în plenul Parlamentului că am făcut interpelare organelor de drept și Băncii Naționale ce ține de demersurile către conducerea statului. Iată că a venit ziua în care vreau să vă informez. Așa dar iată aici la mine vedeți cu toții aceste materiale, sunt răspunsurile de la CNA, Banca Națională și alte structuri ale statului.

Ce ține de situația de la Banca de Economii. Interesant este că nici unul din cei care au condus statul în perioada anilor 2011-2014 nu au luat atitudine față de aceste demersuri. La concret: în anii 2012-2013, prim-ministrul Vlad Filat a primit 4 demersuri din partea Băncii Naționale și la fel 4 din partea CNA. Primul demers a fost făcut la 5 aprilie 2012 unde este atenționat că capitalul normativ al Băncii de Economii s-a diminuat de la un miliard 275 de milioane cu 471 de milioane. Deci, dacă în 2012 prim-ministrul de atunci lua atitudine față de creditele neperformante, înseamnă că Banca de Economii astăzi exista și nu era problema furtului care s-a întreprins.

Prim-ministrul Leancă. A primit de 4 ori demersuri din partea Băncii Naționale, 3 demersuri din partea CNA, concret și firmele care au luat credite neperformante în sumă de miliarde… un miliard 760 de milioane o firmă, alta 768 de milioane.Președintele Nicolae Timofti de 4 ori din partea Băncii Naționale și odată din partea CNA. Toate aceste date, toate aceste documente și cred că sunt mai multe care nu le-am primit eu, demonstrează că conducerea statului avea informații despre creditele neperfomante și transferurile de miliarde de bani din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank peste hotare, dar nu au luat nici o atitudine față de aceste fără de legi. De ce? Din cauză că unii din ei erau implicați în furtul miliardului de la bun început. Așa că, tot ceea ce se spune acuma că nu au întreprins instituțiile statului abilitate este un blef și special s-a dirijat spre Banca Națională ca să arăte că nu este vinovat. Vorba ceea: hoțul strigă – vine hoțul, dar de fapt hoțul stătea în fruntea acestei scheme de delapidare a Băncii de Economii.

Vezi video.

Tot mai mult se vorbește despre întoarcerea miliardului furat, dar nimeni nu spune cine e „nașul” furtului secolului

Tot mai mult și mai mult se vorbește la mitingurile organizate de Troica Kremlinului și la unele canale TV despre întoarcerea miliardului furat, dar nici unii și nici alții, inclusiv și canalele TV rusești, nu spun cine-i principalul organizator(Nașul) în „furtul secolului”. Face să ne întrebăm? Eu zic că da!!!

Pentru că foarte multă lume nu cunoaște adevărul și în astfel de situații e ușor de manipulat cu oamenii săraci și dezamăgiți. Ba mai mult de atât e și foarte ușor să dai vina pe cei care au luptat ca să nu se fure miliardul și-n primul rând pe PL, partid care nu a fost la guvernare din aprilie 2013 pânâ-n Iulie 2015 – perioadă când a avut loc furtul și concesionarea. Și încă ceva despre ce nu se vorbește. Despre faptul, că furtul miliardului și concesionarea aeroportului s-au întâmplat anume în perioadele cand V. Filat era Prim-ministru sau această funcție aparținea PLDM.

Pentru cei care nu cunosc, și nu numai, rog să priviți și să ascultați cu atenție ce spunea V. Filat și V. Streleț la începutul anului 2013, atunci când subsemnatul și D. Chirtoacă au sesizat opinia publică că se furâ Banca de Economii. Menționez, că dacă societatea civilă și instituțiile statului reacționau începand cu anul 2012, miliardul nu ar fi fost furat.

Televiziunea rusă și protestele de la Chișinău

La 157 de ani de la mica Unire, Moscova, prin sateliții săi – PSRM, PN și „salvatorii” neamului – Platforma DA, formează Consiliul Salvării Naționale (CSN). Acest CSN s-a „creat” astăzi, sub cupola putinistă, în Piața Marii Adunări Naționale, prin votul celor prezenți la miting. Dovadă este știrea de la 10:01 la canalul rusesc ORT, știre dată cu mult înainte de a se începe mitingul. Așadar, dragi romani moldoveni, avem cum se vede, un nou slogan: „Sus Moscova, jos București și Bruxelles, sus Troica și jos Ghimpu”, sus Troica și jos Ghimpu”

Felicitări dragi studenți!

DSC_3971Cu ocazia Zilei Internaţionale a Studentului, sărbătorită astăzi 17 noiembrie, urez tuturor studenților care studiază pe o parte și alta a Prutului dar și în străinătate, să fie energici, plini de entuziasm, creativi și perseverenți, să treceți cu bine obstacolele vieții și să aveți parte de multe realizări.

Dragi studenți, Vă adresez cele mai sincere şi calde felicitări, succese în dobândirea cunoştinţelor şi în afirmarea aptitudinilor profesionale în domeniile studiate, cât mai multe realizări importante pe plan intern şi pe cel extern, pentru afirmarea fiecărui student ca personalitate, ca profesionist, precum şi ca cetăţean activ.

Implicați-vă în cât mai multe activități în special în cele de tineret, artistice, culturale și educative. Încercați să faceți schimbări în ceea ce privește societatea noastră. Trăiți clipa, distrați-vă, dar și munciți pentru voi și viitorul vostru.

La Mulți Ani, dragi Studenți!

MIHAI GHIMPU, Președintele Partidului Liberal

Mihai Ghimpu: Scopul protestului – scoaterea de la pușcărie a fraților Țopa

timpul foto„Sunt oameni care, deşi te însoţesc, nu înseamnă că îţi sunt alături.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, nu înseamnă că sunteţi împreună.
Sunt oameni care, deşi te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deşi te ascultă, nu te înţeleg şi nu le pasă.
Sunt oameni care, deşi te privesc, nu te văd. Sunt oameni care, deşi de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, sunt foarte departe de tine…
Sunt oameni care, deşi te mângâie şi te îmbrăţişează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deşi te însoţesc pe drumul tău şi îţi fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri…” Irina Binder

Din păcate, aceasta îi așteaptă și pe oamenii, care pe bună dreptate au ieșit în PMAN. Platforma DA nu face altceva decât să exploateze durerea și nevoile oamenilor. Scopul fiind altul – scoaterea de la pușcărie a șefilor lor, patronii televiziunii Jurnal TV, verișorii Țopa. Cine va deveni Președintele Republicii, cine va câștiga alegerile – oamenii lui Putin sau oamenii, care și-au asumat cursul european într-o situație foarte delicată și periculoasă, pentru ei nu contează. Pentru ei nu contează nici cu cine vom fi după alegeri, cu UE sau cu Rusia. „Alegeri anticipate și punctum! – aceasta este „proclamația” votată în piața de oameni și noi nu avem dreptul s-o modificăm” – astfel strigă „marii patrioți”, de parcă noi nu știm de unde a venit această cerință, de la cei sătui, sau de la cei flămînzi.
P.S. Și încă ceva. „Întoarceți miliardul” – strigă cei de la platforma DA, dar nici odată nu au pronunțat numele celui, care a furat cea mai mare parte a miliardului – Shor.

Mihai Ghimpu despre situația social-politică din republică

646x404Eu cunosc situația financiară a majorității cetățenilor noștri, nemulțumirile și cerințele lor și sunt totalmente de acord cu ele, dar și astăzi sunt convins, că doar având o guvernare proeuropeană și o stabilitate politică putem rezolva problemele existente, și-n primul rând combaterea corupției și a sărăciei. Altfel vom pierde și mai mult, dacă nu totul! Alternativă la ziua de azi a AIE-3 cu părere de rău nu există, așa cum este ea, iar a cursului european cu atât mai mult !!!
Așadar, singura soluție este guvernarea Alianței pentru Integrarea Europeană și împreună și doar pe cale democratică să o impunem să facă schimbările necesare, inclusiv tragerea la răspundere a acelora vinovați de această situație.

(Interviu) Mihai Ghimpu: „Mafie în toate domeniile, la toate colțurile. Aici e toată problema”

044C5243-663A-4725-A2F7-B01A09EFB280_w640_r1_sEuropa Liberă: Integrarea europeană, lupta împotriva corupției, salarii și pensii mai mari – de ani buni, același refren auzit de la clasa politică, iar deja de șase ani și de la guvernarea pro-europeană. În campanie electorală se vorbește despre aceste deziderate. Cum trec alegerile se schimbă prioritățile? Sau nimic din ceea ce se promite nu se mai realizează?

Mihai Ghimpu: „Depinde cine face promisiunile acestea. Aici e problema, că cetățenii nu trebuie să creadă în toți, fiindcă viața este o dovadă că mulți politicieni vin și promit ceea ce nu fac. De aceea și astăzi am ajuns unde am ajuns, din păcate, cetățenii noștri îi cred pe cei care vin și promit marea și sarea. Dar care e rolul alegătorului? Politicianul vine și spune că ridică orice greutate, așa e? Alegătorul trebuie să vadă în realitate nu ce se promite, dar dacă omul acela are puterea să ridice acea greutate sau are interesul să ridice acea greutate, sau nu poate să o facă și nu are niciun interes pentru asta. Și sigur că îmi pare rău. Eu sunt în politică de atâția ani și mă doare că la noi a devenit o modă a alege politicienii, partidele politice – caută oameni noi, dar timpul ne arată că cei mai buni oameni au fost în primii ani ai mișcării de eliberare națională, Frontul Popular până în 1990, primul Parlament, după care, când s-au pornit privatizările, au apărut interesele de business, de afaceri, de bani. Și gata, ei se folosesc de democrație și oamenii, din păcate, merg după aceștia care vin cu promisiuni.”

Europa Liberă: Dar cum se termină alegerile, se schimbă și prioritățile?

Mihai Ghimpu: „Dar nu se schimbă prioritățile, lumea trebuie să înțeleagă că omul care promite  trebuie să aibă cu ce se ține de promisiune. De exemplu, noi, dacă am spus lucrul acesta, noi știm cum să realizăm. Pentru aceasta trebuie să avem puterea, nu poți face lucrul acesta când peste tot s-au creat grupuri de interese, mafie în toate domeniile, la toate colțurile, unde nu dai. Procuratura deschide dosare unor oameni de afacere și le dă voie la alții dintre prietenii lor să le preia afacerea. Ministerul de Interne, la fel, polițiștii care sunt acolo. Care sunt în politică o parte, care sunt în ministere. Și iată, aici e toată problema.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ați zis că vă asumați guvernarea pentru că trebuie să faceți schimbarea în țară.

Mihai Ghimpu: „Ne-am asumat actul guvernării, dar ne-am asumat, în primul rând, pentru ministerele pe care le avem noi și reieșind din posibilitățile care sunt.”

Europa Liberă: La sfârșit de mandat, nu veți răspunde doar de domeniile unde aveți miniștri.

Mihai Ghimpu: „Noi înțelegem foarte bine, dar noi am nimerit într-o situație în care, dacă nu am fi acceptat această guvernare, era și mai rău. Fiindcă noi am căzut financiar, suntem la pământ din punct de vedere financiar. Dacă nu acceptam noi să venim la guvernare, am fi căzut peste o lună, două, trei și politic. Dar politic e mai grav. Și financiar, și politic. Aceasta ar fi însemnat, vorba unui coleg de Parlament, „380 de grade”.

Europa Liberă: Da, Dumitru Moțpan, din primul Parlament.

Mihai Ghimpu: „Eu să nu credeți că trec ușor peste asta. Primesc mesaje, lumea e nemulțumită. Oamenii nu judecă. Majoritatea vorbesc cu inima sau impulsiv, sau nu pricep în viața asta, sau vor astăzi cred că schimbarea. A schimba politica în Republica Moldova trebuie de la votul din ziua alegerilor fiindcă cetățenii hotărăsc care partid să vină la guvernare, cu câte mandate să vină.”

Europa Liberă: Dar am auzit de la unii cetățeni că vă fac trădător, din moment ce ați acceptat să veniți în această guvernare.

Mihai Ghimpu: „Am primit și mesaje de felul acesta și mie îmi vine să dau foc și să plec din republica aceasta, fiindcă, Dumnezeu să o ierte pe mama, spunea: „Nu merită să luptați voi pentru moldovenii aceștia”. Acum mă conving. Ori sunt niște trădători, ori niște naivi, ori niște oameni care vor numai rău republicii acestea, ori sunt dușmanii noștri.”

Europa Liberă: Dar ați trădat electoratul dumneavoastră, venind în această coaliție de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu sunt pe palma politică a republicii din 1988. Și dacă este vreun om care îmi poate pune pe masă probe că eu am trădat fie acum sau cinci ani în urmă, sau 10, sau 15, atunci plec din politică. A trăda înseamnă, în primul rând, a-mi trăda sufletul meu.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul, când v-a dat votul, pentru ce vi l-a dat?

Mihai Ghimpu: „Cetățeanul a dat votul pentru cursul european, pentru politica națională a noastră. Fiindcă noi suntem partidul care astăzi apărăm cel mai mult valorile naționale. Ce trădare este aici? Că am făcut o alianță cu acești doi care au adus republica la cheremul străinilor, prin furtul miliardului și prin alte lucruri? Dar dacă nu veneam la guvernare, ce era mai departe? Bine, nu veneam noi. La alegeri anticipate cine venea? Spuneți-mi, vă rog, cine venea?”

Europa Liberă: Pe interior ce putere aveți astăzi, ca să schimbați lucrurile? Din interiorul alianței.

Mihai Ghimpu: „Încă nu am început activitatea alianței, fiindcă în vară am format guvernul, acum abia se numesc viceminiștrii. Ne întoarcem în septembrie și vom începe să avem discuții pe interior, să vedem. S-au adunat prea multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm și nu ține doar de puterea noastră.”

Europa Liberă: Dar anterior ați cunoscut situația sută la sută, așa cum vă convingeți că este astăzi în domeniile unde ați ajuns să conduceți?

Mihai Ghimpu: „Vorba unui coleg, „am știut că e grav și e rău la minister, dar chiar așa de tare nu”. Așa și eu zic: știam eu, cunosc situația, dar chiar așa… Nu pot să înțeleg unii oameni. Înțeleg, Dumnezeu dă, în buzunar nu pune, dar chiar așa, chiar să aduci populaţia la mizerie şi la sărăcie şi să nu te saturi de bani? Pur şi simplu, nu se încadrează în mintea mea. Dar problema e că această lume, care e nemulţumită, aceştia şi dau votul pentru o sută de lei. Ei mă numesc pe mine trădător acum, dar ei primii au trădat, când au votat pentru partidele care i-au furat, care i-au amăgit timp de 20 de ani şi pe dânsul şi pe părinţii lui, şi pe buneii lui. Iată unde e problema.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vine toamna fierbinte. Vor fi presiuni, presiuni ale străzii. Vă vor strânge în uşă, pentru că se vor majora tarifele, se vor majora preţurile, nemulţumirile cresc. Ce poate fi întreprins, astfel încât să recâştigaţi încrederea cetăţeanului?

Mihai Ghimpu: „Vom discuta în cadrul alianţei.”

Europa Liberă: Dar ce puteţi discuta?

Mihai Ghimpu: „Eu primesc multe plângeri de la oameni, discut, îmi scriu. Sistemul raider m-a obosit, lucrează de sus până jos, a ajuns deja şi în organele de drept. Nu se mai poate aşa. Noi nu avem o economie liberă, noi suntem de parcă în Uniunea Sovietică. De fapt, şi pe timpul Uniunii Sovietice Constituţia nu era rea, erau garantate drepturile. Aşa şi acum, avem Constituţie şi legi bune, dar nu funcţionează, e puterea unui om sau doi, sau trei-patru oameni.”

Europa Liberă: Dar aceste nelegiuiri ar putea să vă facă să vă retrageţi din coaliţia de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu am spus şi repet, de fapt, noi ne-am asumat că schimbăm lucrurile, şi dacă lucrurile nu se schimbă, vom discuta la partid şi vom decide. Eu nu vreau să fiu numit trădător, Iuda. Eu nu am nimic cu tot ceea ce se întâmplă în această republică, absolut, nu am nicio vină. Ba din contra, eu pot fi nemulţumit că lupt de 26 de ani şi lumea votează pe alţii, lupt ca Don Quijote cu morile de vânt. Pe mine poate mai mult mă doare decât pe alţii. Am cu ce trăi, dar mai mult mă doare. Fiindcă omul vine şi se plânge, se întoarce şi e cumpărat cu o sută de lei. La sate oamenii habar nu au ce e la Chişinău. Fiecare trăieşte cu vaca, găina, curca lui. Fiecare partid are organizaţie primară în sat, acei care fac parte din organizaţia primară din sat cunosc fiecare cetăţean din sat cu ce răsuflă, cum răsuflă, cum îl poţi cumpăra, cu vorbe, cu macaroane, cu o sută sau cu două sute, cu cinci sute de lei. Şi iată aşa se întâmplă la noi, pentru că e sărăcie, lumea e pusă în genunchi şi atunci omul nu vede şi nu aude, îşi caută salvarea în curtea lui, în gospodăria lui. A doua, avem o parte dintre oameni, un nucleu care creează opinia publică. Care se mulţumește că îi dau o funcţie, îi dă şi lui ceva un business mijlociu. Şi ei, la rândul lor, au grijă de aceştia şi nu-i interesează durerea şi viaţa celorlalţi cetăţeni. Eu toate lucrurile acestea le văd, dar nu le pot schimba. Pentru aceasta trebuie să ai Procuratura, Ministerul de Interne, Vama, Fiscul.”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră sunteţi neputincios acum?

Mihai Ghimpu: „Da, sunt neputincios. Da, recunosc, sunt neputincios. Dar am mers la aceasta, pentru că altfel era pus în pericol cursul european.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, partenerii de dezvoltare bat alarma: aduceţi Moldova înapoi de pe marginea prăpastiei; daţi Moldova înapoi cetăţenilor… E un semnal care trezeşte la viaţă clasa politică?

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Fiindcă şi ei sunt părtaşi la tot ceea ce s-a întâmplat în Moldova, au văzut.”

Europa Liberă: Cine? Europenii, occidentalii?

Mihai Ghimpu: „Toţi au văzut. Doar au văzut cum decurge actul guvernării, au văzut că se fură. Din 2011 se spunea că se fură Banca de Economii. Invers, în loc să zică: „Bravo Ghimpu”, m-a presat Fondul Monetar să votez atunci 400 de milioane credit pentru Banca de Economii. Şi ei nu au văzut ce se întâmplă la noi? Problema cheie, ştim cu toţii, e la Procuratura Generală şi nu am susţinere de la parteneri. Lumea consideră că eu nu vreau.”

Europa Liberă: De la partenerii de coaliţie?

Mihai Ghimpu: „Nu de coaliţie.”

Europa Liberă: Occidentali?

Mihai Ghimpu: „Da, partenerii care susţin Republica Moldova. Nu am această susţinere şi am rămas iarăşi în drum cu promisiunea. Adică în altă parte se poate, dar în Republica Moldova nu se poate.”

Europa Liberă: Şi, în lipsa unui procuror european, justiţia ajunge să fie independentă?

Mihai Ghimpu: „Eu nu ştiu dacă şi cu un procuror european va fi independentă. Fiindcă acolo este o structură care funcţionează, care deja e formată ca un cheag. Şi când vine o primă persoană, trebuie să distrugă toată caracatiţa aceasta.”

Europa Liberă: Sistemul e putred.

Mihai Ghimpu: „Sistemul e putred, dar noi de la ceva trebuie să începem. Eu nu ştiu cum vorbesc partenerii noştri cu toată lumea politică, cu ceilalţi. Eu sunt un mare optimist, toată viaţa am crezut că lucrurile se vor schimba. Şi acum, când analizez, ce am schimbat noi? Statul totalitar pe stat democratic? Atunci furau şi trăiau bine, mâncau icre roşii şi negre numai cei de la Comitetul Central şi acum mănâncă alţii, tot din partide, care au puterea. Dar să nu se supere alegătorii şi mai ales cei activi, care prin creează opinia publică: clasa politică nu o poate schimba un preşedinte de partid, un partid. Clasa politică o poate schimba doar alegătorul prin votul pe care îl dă. Mi se reproşează că Ghimpu vine la guvernare în opoziţie. De ce eram în opoziţie? Băteam alarma – aceasta nu se face bine, aceasta se face rău. Şi au venit alegerile. Şi ce a făcut lumea? Am fost cu 12 mandate, am ieșit cu 13 mandate. Ce susţinere are PL şi eu personal în lupta aceasta pentru viaţa bună a cetăţenilor? Eu, cum am spus, sunt de la Coloniţa, am casă construită în 1935, am reparat-o, este cota mamei de pământ, eu am cu ce mă hrăni.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, opoziţia parlamentară spune că actualmente este distrusă identitatea, poate fi pierdută neutralitatea, este în pericol statalitatea. Sunt nişte declaraţii destul de dure.

Mihai Ghimpu: „Aceasta nu e opoziţie.”

Europa Liberă: Mă refer la declaraţiile pe care le face liderul socialiştilor, Igor Dodon.

Mihai Ghimpu: „Aceste partide nu sunt opoziţia din Republica Moldova. Acestea sunt partidele Moscovei. Care identitate? Ce identitate are Dodon sau cei care sunt cu dânsul? Credeţi că el nu ştie? Ştie foarte bine, sângele apă nu se face. De aceea am spus că noi am acceptat această guvernare, fiindcă dacă o respingeam erau alegeri anticipate, republica fără sprijin financiar din toate părţile şi venirea la puterea a acestora care strigă „Identitatea”. Cine poate mai multe să-mi spună mie sau îmi poate dovedi, decât eu sau sora mea cine au fost părinţii şi buneii noştri? Oare nu e o ruşine să vină Dodon să-mi spună cum îl chema pe tatăl meu: Fiodor sau Toader? Iată unde e problema. Şi aici vreau cetăţenii să înţeleagă odată şi odată: nu poţi schimba nimic, politica nu  este un rol pe o scenă în teatru sau nu este un laborator de chimie, de fizică, unde o persoană a venit şi cu capul lui, cu munca lui schimbă ceva, politica este o luptă a tuturor. Cum a spus Corina Fusu la conferinţa de presă, că educaţia nu e un copil al cuiva.”

Europa Liberă: Este un proces naţional şi nu copilul unei singure persoane, aşa a spus doamna Corina Fusu. Acesta a fost un reproş la adresa fostei şefe de la Educaţie, Maia Sandu? E disputa dintre cele două cu iz politic?

Mihai Ghimpu: „Nu e dispută. Noi încă vom reveni la acest minister. Atâta s-a vorbit de reforme. Eu nu vreau acum să… Dumnezeu cu dânsa. Nu merită. Ea nu e de nivelul meu. Spun deschis, lumea mă critică, nu e de nivelul meu ca să-i dau replică. Şi nu este omul care să mă înveţe ce înseamnă reforme şi cum, şi cu cine să le faci. Să fii într-un colectiv care, bănuit de toată lumea, să nu arăt cu degetul, în loc să-i spui: „Nu pot să merg de aici, fiindcă aici trebuie să facem schimbarea. Să facem schimbarea în familia noastră şi apoi să cerem schimbări”. Aşa ar fi corect, dacă eşti un om cinstit şi corect. De aceea, lăsăm problema aceasta la o parte.”

Europa Liberă: Dar în ministerele care vă revin, remanierile se fac pe criteriu politic? Aduceţi doar liberalii în funcţiile cheie în aceste ministere?

Mihai Ghimpu: „Care îşi face datoria profesional şi cinstit, rămâne. Dacă avem probe că a venit să facă bani şi interese – la revedere. La noi e altă politică.”

Europa Liberă: La Educaţie bani nu s-au făcut.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea mai târziu. Nu vă grăbiţi. Noi intrăm abia în profunzimea guvernării precedente. Eu vreau să spun că foarte mulţi nu au inimă de om, de mamă, de tată, de bărbat, de femeie. Am ajuns într-o situaţie când nu-l mai deranjează cum trăieşte nici mama, tata, bunica, bunelul, sora. Majoritatea suntem veniţi de la sat, eu pot spune că sunt orăşean, Coloniţa e periferia Chişinăului, am învăţat în oraş. Dar ce avem azi în sate?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar nu aţi răspuns la întrebare: infirmaţi faptul că aduceţi doar membri de partid în ministerele care v-au revenit?

Mihai Ghimpu: „Nu este adevărat.”

Europa Liberă: Infirmaţi sau confirmaţi?

Mihai Ghimpu: „Infirm. Vă veţi convinge că vine viceministrul care nu are nimic cu Partidul Liberal, nu e membru.”

Europa Liberă: Cine vine?

Mihai Ghimpu: „Una dintre cele mai bune directoare din şcolile noastre, liceele noastre din Chişinău, Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes”. Nu e membru PL. I-am analizat şi pe ai noştri, foarte mulți.”

Europa Liberă: Dacă vorbim şi despre Ministerul Apărării, ministrul Şalaru a ajuns în vizorul multor politicieni şi nu numai, prin declaraţia pe care a făcut-o recent la Bucureşti, spunând că Republica Moldova are obiectivul aderării la NATO, fără să facă alte precizări. Dar într-un interviu cu Europa Liberă, domnul Şalaru a concretizat că a vorbit de pe poziţia sa de liberal.  Partidul Liberal este singurul dintre cele trei ale coaliţiei de guvernare de la Chişinău care a inclus în programul său politic aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Republicii Moldova. Dar Constituţia spune totuşi că astăzi Moldova este un stat neutru. 

Mihai Ghimpu: „Astăzi Republica Moldova este nu numai stat neutru, dar şi un stat sărac, mafiot, corupt, ocupat. Noi trebuie să schimbăm lucrurile acestea. Vom sta aşa? Îmi iau o geantă de cireşe şi mă duc la Novosibirsk să-mi fac câteva ruble. Nu mai merge aşa. Trebuie să trăim altfel. Şi sigur că domnul Şalaru a vorbit din punct de vedere al programului PL. Noi am avut și sloganul „Cu PL în familia NATO şi UE”. Dar noi respectăm acordul semnat cu colegii din PLDM şi PD. Şi ministrul nu poate face ceea ce vrea el, acestea sunt decizii politice care se adoptă în Parlament, la şedinţele guvernului. Eu cred că domnul Şalaru a vorbit corect, a spus că, din punct de vedere al PL, noi suntem pentru. Şi veţi vedea că tot ceea ce spune PL azi, peste un timp acceptă şi alţii. Mulţi au zis că nu e limba română – am ajuns că limba română e oficială. În multe lucruri nu erau de acord cu noi. Aşa e şi aici. Toţi recunosc lucrul acesta şi toţi ştiu. Numai că o parte dintre partidele politice fac politica, reieşind din aceea ca să placă Kremlinului, alegătorilor. De exemplu, dacă ar mai spune cineva acum după noi de aderare la NATO, ar cui ar fi alegătorii aceia? Îi pierd pe care îi au şi nu-i ia pe ceilalţi, care sunt ai PL. Lumea trebuie să citească printre rânduri. Venind în alianţă, noi respectăm acordul, dar nu renunţăm la ceea ce ne-am asumat, fiindcă acesta este un document, un program votat de congresul PL şi nu are dreptul nici preşedintele Ghimpu, nici prim-vicepreşedintele Şalaru sau Dorin Chirtoacă, sau altcineva nu are dreptul, numai congresul poate modifica acest obiectiv. Şi el rămâne un obiectiv al nostru. Noi îl putem realiza numai atunci când venim noi la guvernare, fiindcă alţii sunt pentru stat neutru, cu armata rusă pe teritoriul nostru, ocupaţi, dezbrăcaţi, flămânzi, dar îmbrăţişaţi.”

Europa Liberă: Admiteţi o refacere a relaţiei dintre Chişinău şi Moscova?

Mihai Ghimpu: „Eu nu sunt împotriva relaţiilor cu Federaţia Rusă, dar relaţii de stat cu stat, relaţii între state, nu un stat metropolă şi altul o gubernie. Doi, în situaţia aceasta creată, după ce Rusia a ocupat Crimeea, Donbasul şi Luganskul, noi trebuie să ne gândim. Oamenii de la noi vor linişte, vor pace. Dar cine ne poate oferi această pace?”

Europa Liberă: Sub care umbrelă Moldova îşi asigură securitatea şi pacea?

Mihai Ghimpu: „Poţi avea pace din partea celor care te-au ocupat 200 de ani? Au fost deportări, 300 de mii de oameni decedaţi pe timpul foametei organizate, războiul de pe Nistru din 1992, în secolul 20. Ce mai vrem noi? Şi în secolul 21 va rămâne la fel, după politica pe care o facem noi azi. Noi facem politica struţului: Doamne ferește să deranjăm Kremlinul. La noi moldovenii şi vorbitorii de limbă rusă se vor trezi atunci când le va cade bomba în casă, atunci vor zice: „Da, vrem în NATO”. NATO nu este o organizaţie politico-militară care vine să ocupe şi să pună în genunchi poporul. NATO este o uniune de state care vor pace şi linişte, fiindcă ei au atins nivelul de dezvoltare şi vor stabilitate politică. Dar stabilitate politică, economică nu poate avea loc, dacă nu ai această umbrelă. Cum îşi poate dezvolta un tânăr o afacere, dacă el nu e sigur de aceasta? El se teme să o pornească, fiindcă ştie că va veni un rechin mai mare şi îi va lua-o. Eu deseori mă întreb dacă se vor trezi vreodată moldovenii aceștia sau nu.”

Europa Liberă: A propos, creaţi un mediu prielnic, prietenos pentru investitorii străini? Pentru că nu prea se grăbesc să vină în Republica Moldova.

Mihai Ghimpu: „După „povestea de succes” cu miliardul, să recunoaștem, trebuie să treacă un timp. Investitorul se gândeşte dacă face să investească în Moldova, dacă se fură cu miliardul…”

Europa Liberă: Dar va fi recuperat acest miliard? Altădată aţi spus că se întorc banii.

Mihai Ghimpu: „Am crezut şi eu în ei.”

Europa Liberă: Şi acum nu mai credeţi? 

Mihai Ghimpu: „Au declarat în Parlament că va fi întors. Am crezut şi eu, dar deja nu mai cred.”

Europa Liberă: Tot în Parlament s-a spus că miliardul poate fi şi la Aeroport. A propos, despre această epopee a concesionării Aeroportului, ce credeţi?

Mihai Ghimpu: „Eu nu vreau să deschid toate parantezele de la negocieri. Noi am discutat de la „A” până la „Zʾ.”

Europa Liberă: Şi deciziile care sunt?

Mihai Ghimpu: „Am pus în prim-plan cursul european, să nu ne întoarcem înapoi în genunchi de unde încă nu am plecat, în faţa Rusiei. Mai departe vom vedea. Eu cred că fiecare dintre noi conştientizează că, dacă nu schimbăm lucrurile, zboară capetele tuturor, şi ale celor care au miliardul sau două şi ale celor care nu le au. Eu am atras atenţia la acest lucru şi vreau să se întâmple.”

Europa Liberă: Dar aţi putea să rămâneţi numai cu atragerea atenţiei.

Mihai Ghimpu: „Ştiţi cum e la noi, unii se gândesc ce va fi mâine, se gândesc la calul care poate veni de peste deal şi se pregătesc, sar dintr-o barcă în alta. Îmi pare rău că spun lucrul acesta, poate nu le va place unora, dar vreau mai fermă poziţia partenerilor noştri externi, mai fermă, nu doar „aşteptăm lupta cu corupţia”.”

Europa Liberă: Dar de ce aşteptaţi luarea jăratecului cu mâna străinului, a partenerului de dezvoltare? Dumneavoastră acum aveţi pârghii, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Ce pârghii?”

Europa Liberă: Aţi intrat la guvernare ca din interior să scoateţi toate problemele care frânează dezvoltarea statului.

Mihai Ghimpu: „Spun „bine, da, facem”. Şi? Şi nu se face.”

Europa Liberă: Dar ce vreţi să facă partenerii de dezvoltare? 

Mihai Ghimpu: „Ei cunosc foarte bine care şi cât e implicat şi în ce. Eu înţeleg, pe de o parte, că altă soluţie nu e. Se duc aceştia, vin ceilalţi. Undeva coincide politica noastră. Eu vreau ca din toamnă, aşa cum ne-am înţeles, am vorbit şi cu partenerii, poate totuși schimbăm lucrurile. Vin experţii lor la Procuratură, la CNA, la minister, la Vamă, la FISC, vom vedea. Dar este un sistem. Sistemul e format de oameni. Oamenii care au activat în cadrul acestui sistem trebuie schimbaţi. Şi aceasta trebuie să înceapă de sus, de la noi. Dar o poţi schimba?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, în toamnă aţi putea avea o scuză: nu insistaţi prea mult că vine primăvara şi trebuie ales şeful statului şi, dacă nu va exista un consens, criza politică se va adânci şi mai mult.

Mihai Ghimpu: „Şi aici, mă scuzaţi pentru expresie, iar o belea pentru PL. Va trebui, în numele cursului european, ca să nu vină partidele lui Putin, să înghiţim iar „o pastilă” care îndată îţi provoacă durere.”

Europa Liberă: Şi o veţi înghiţi?

Mihai Ghimpu: „Nu ştiu. Nu pot spune acum. Depinde cum vor decurge lucrurile până la primăvară. Noi ne-am înţeles pentru referendum. Eu sper că cetăţenii conştientizează, dacă vor să schimbăm ceva în Republica Moldova, acest referendum trebuie să se producă şi trebuie să modificăm Constituţia. Iată aici, stimaţi cetăţeni, aveţi posibilitatea să mă ajutaţi pe mine şi colegii din partid să facem o schimbare. Să facem prima schimbare. Şi pe urmă vom vedea şi celelalte. Dar dacă nu, atunci… Mă rog, multe vorbe se aud, mulţi se vor preşedinte, e adevărat, nu e adevărat, dar unele lucruri le aud, îmi vine să-mi iau valiza.”

Europa Liberă: Sincer, aţi împărţit funcţiile acestea şi aţi ajuns la candidatura care ar trebui să ajungă în fotoliul de preşedinte?

Mihai Ghimpu: „Nu. Trebuie referendum.”

Europa Liberă: Sincer?

Mihai Ghimpu: „Sincer. Am convenit asupra referendumului. Şi pe urmă vom vedea.”

Europa Liberă: Vă mulțumim.

Sursa: http://www.europalibera.org

DECLARAȚIE

5481md56292939678311691c232

Partidul Liberal este îngrijorat de atacurile fără precedent în toiul campaniei electorale a unor forţe care se declară în vorbe pro-europene, acestea fiind, de fapt, paravanul intereselor obscure ale unor persoane compromise din fosta şi actuala guvernare, care caută soluţii de a se menţine cu orice preţ pe linia de plutire.

Astfel, ieri, 7 iunie curent, la mitingul Partidului Liberal cu genericul „PRIN VOT MENŢINEM CURSUL EUROPEAN, ÎNTOARCEM MILIARDUL ŞI FACEM DREPTATE”, care avea drept scop mobilizarea cetăţenilor la vot pentru susţinerea candidaturii la funcţia de Primar General al mun. Chişinău, a Prim-vicepreședintelui PL Dorin Chirtoacă, membrii Platformei Civice “DA” (PCDA) au întreprins acţiuni provocatoare pentru a destabiliza situaţia, manipulând opinia cetăţenilor adunaţi în piaţă şi operând cu etichetări mincinoase la adresa membrilor PL.

Asemenea situaţii au mai avut loc şi în alte campanii electorale, ele venind din partea unor partide de stânga sau de centru-stânga. „Noutatea” ultimelor provocări neruşinate constă în faptul că, în premieră în Republica Moldova (şi, probabil, oriunde în lume), un grup de oameni care se declară de dreapta şi care arborează aceleaşi valori, obiective şi direcţii de dezvoltare ca şi Partidul Liberal, atacă fără nici un motiv sau argument acest partid, încercând să inducă în eroare opinia publică şi să canalizeze atitudinea negativă, adunată în societate din cauza fraudelor financiare ale puterii actuale, spre Partidul Liberal! Este o atitudine machiavelică extrem de periculoasă, deoarece ea urmăreşte sustragerea atenţiei cetăţenilor de la adevăratele probleme şi adevăraţii hoţi ai miliardelor! Avem tot temeiul să considerăm că acest lucru se face cu bună ştiinţă de către conducerea Platformei Civice “DA”, în urma întâlnirii la Frankfurt a liderului  PLDM, Vlad Filat, cu Viorel Țopa, în prezența avocatului său Andrei Nastase, în vederea negocierilor pentru susţinerea financiară a PCDA  şi procurării de la verișorii  Ţopa a Televiziunii „Jurnal TV”.

Pentru preşedintele PLDM aceste jocuri de culise nu sunt noi, iar acum, post factum, putem deschide unele paranteze: şi în fosta campanie electorală, dânsul declara la toate televiziunile că-l va susţine pe Dorin Chirtoacă la funcţia de primar general şi cu această ocazie îşi va retrage din competiţie propriul candidat,  pe dl V. Bodiul (şi asta doar după ce a văzut sondajele dezastruoase ale candidatului său!), noi aflând, ulterior, din surse demne de încredere, că, de fapt, l-a susţinut financiar şi organizatoric de Igor Dodon pentru ca acesta să câştige competiţia! Şi astăzi, V.  Filat este în stare să dăruiască Chişinăul mai degrabă comuniştilor, socialiştilor, oricui, numai pentru a avea cu cine se înţelege „mai uşor”, ca să se menţină şi mai departe la putere şi a nu fi tras la răspundere pentru falimentarea Băncii de Economii…

Revenind la problema provocărilor din partea conducerii Platformei civice “DA”, nu putem crede că este vorba despre o coincidenţă, deoarece s-a discutat cu dl Vasile Năstase, aducându-i  argumentele de rigoare:

Primo: Partidul Liberal şi-a rezervat din timp, mai precis din 18 mai 2012, conform legislaţiei în vigoare, Piaţa Marii Adunări Naţionale, anume la data  de 7 iunie 2015 , pentru a desfăşura mitingul în cadrul campaniei electorale, aşa cum fac şi toţi ceilalţi contracandidaţi şi partide; Platforma civică “DA” a depus declarația pentru miting în PMAN abia în luna mai 2015, adică după PL.

Secundo: Contramandarea şi desfăşurarea în altă zi a mitingului PL nu au fost posibile, deoarece peste o săptămână se desfăşoară deja alegerile, pe când Platforma civică “DA” putea desfăşura mitingul său în orice altă zi, până sau după alegeri!

Tertio: Buna desfăşurare a mitingului PL era  crucială în situaţia în care există forţe obscure, conduse şi finanţate puternic din afara Republicii, pentru a înclina balanţa în altă direcţie şi a câştiga cu orice preţ capitala – Chişinăul, care ar fi, ulterior, o trambulină pentru a îngenunchea întreaga republică! Cu acest lucru a fost de acord şi reprezentantul Platformei civice “DA”, Vasile Nastase, cu care s-a discutat înainte cu două zile de desfășurarea mitingului de duminică.

Acestea sunt evidenţele care ne fac să conchidem că provocările sunt bine organizate şi regizate din umbră, folosind credinţa oamenilor în buna intenţie a conducerii Platformei civice “DA”, iar aceştia din urmă, folosind fără scrupule nemulţumirea maselor în vederea obţinerii unor dividende politice – căci, după cum ei înşişi au anunţat, îşi creează o nouă formaţiune politică!!!

În acest context,

Partidul Liberal se adresează tuturor oamenilor / alegătorilor de bună credinţă, cu rugămintea de a fi vigilenţi, a nu se lăsa manipulaţi de indivizi corupţi, care prin felurite manevre şi intrigi vor să-şi menţină puterea; a nu se lăsa intimidaţi şi induşi în eroare de minciunile unor mercenari mai vechi sau mai noi, din cadrul unor formaţiuni proaspăt apărute, care fac jocul, unii dintre ei poate fără să-şi dea seama, forţelor străine, din afara ţării, care au interes să dezbine Republica şi să organizeze un maidan precum au făcut-o în Ucraina!

Să fim uniţi, să votăm Partidul Liberal şi candidatul acestuia – Dorin Chirtoacă la funcţia de primar general al mun. Chișinău; Partid care n-a trădat, n-a furat, nu şi-a uitat idealurile naţionale şi nu renunţă la lupta cu corupţia şi corupţii, indiferent de rangul acestora, care vrea ca toţi oamenii, indiferent de naţionalitate, vârstă, viziuni politice, să-şi făurească în sfârşit un trai decent şi fericit pe propriul pământ!

 Cu credință și încredere, spre integrarea europeană și națională!

Găsiți mai jos DISPOZIȚIA Primăriei mun. Chișinău cu privire la desfășurarea unei întruniri de către Partidul Liberal

11419843_843924922330022_1642410959_n

 

Ultimul clopoțel…


mg liceuDragi elevi,

Sărbătoarea de astăzi, ultimul clopoțel, constituie un minunat prilej de a vă mulțumi pentru efortul dumneavoastră conti-nuu în realizarea demersului educaţional. Vă mulțumim, dragi elevi, pentru energia, responsabilitatea, încrederea şi curajul pe care le investiţi zi de zi pentru a deveni mai buni, mai setoși de carte! Societatea are nevoie de tineri deștepți, pregătiți să depășească obsta- colele vieții, ambițioși și cu caracter! Voi sunteți viitorul, nu uitați acest lucru!

Dragi profesori!

Florile recunoştinţei, ale admiraţiei şi înaltei consideraţii sunt astăzi doar pentru Dumneavoastră, cei care purtaţi povara înţelepciunii, din partea foştilor şi actualilor discipoli. În pofida tuturor greutăţilor, profesorii rămân a fi cei mai rezistenţi şi mai de încredere piloni ai societăţii, deoarece întruchipează cele mai nobile valori – înţelepciunea, devotamentul, adevărul, perseverenţa, curajul şi răbdarea. Fiecare din noi păstrăm amintirea unui dascăl căruia îi spunem cu toată dragostea şi recunoştinţă „mulţumesc”, pentru lecţiile de demnitate, corectitudine şi responsabilitate. Pe calea de integrare europeană a Republicii Moldova, contează mult aportul dvs. în educaţia tinerii generaţii şi susţinerea în implementarea reformelor necesare ce va apropia sistemul educaţional din ţara noastră de standardele occidentale.

Vă adresez urările noastre de bine şi succes în tot ceea ce faceţi pentru educarea a noi şi noi generaţii de copii. Viitorul tinerei generaţii este în mâinile voastre şi vă mulţumesc pentru efortul pe care-l depuneţi.

Dragi părinți!

Vă mulțumesc pentru că datorită DVS, avem încredere în viitor! Pentru că viitorul aparține copiilor și nepoților noștri!

Ani de școală…

Ani de liceu…

La mulţi ani tuturor!

 

În memoria fratelui Simion…

10371507_812464545489274_2980975165978738777_n24 mai 1939 –  în satul Colonița, județul Lăpușna, România, mama îl naște pe Simion, tata zboară de fericire pentru că familia s-a înmulțit cu încă un bărbat, primul fiind Gheorghe.

Astăzi nici unul dintre ei nu mai merge pe pământ, s-au ridicat la ceruri…

Dumnezeu să-i odihnească în continuare în pace și liniște…

 

 

 

TRICOLORUL – Drapelul sufletului nostru!

Solicit Prim-ministrului RM Chiril Gaburici, să desecretizeze informațiile și hotărârile adoptate la ședința secretă a Guvernului din 27 martie 2015

646x404

%d blogeri au apreciat: