Un politician neadecvat, pus la punct chiar de jurnaliștii de la Publika TV. Chiril Lucinschi: Voronin ar trebui să se retragă din viaţa politică. Fidel Castro: Eu am renunțat a mai fi lider. Cuba îl așteaptă pe Voronin?

surse: publika.md

Embargo pentru Vladimir Voronin la Publika TV până la sfârşitul campaniei electorale. Liderul PCRM nu va mai fi invitat la postul de televiziune şi nici nu va putea interveni telefonic în direct, din cauza limbajului incalificabil folosit aseară în emisiunea Fabrika. Embargoul nu se extinde însă asupra altor membri şi simpatizanţi ai PCRM care pot participa la dezbateri electorale şi alte emisiuni.

Publika TV nu va ţine cont de sfaturile lui Vladimir Voronin şi a decis să nu-l mai invite la emisiuni sau dezbateri. Pe de altă parte, Voronin acceptase ca astăzi să ofere postului nostru un interviu. Dar când echipa de la Publika TV a ajuns la sediul PCRM, liderul comuniştilor s-a răzgândit.

Nu este prima oară când Vladimir Voronin acceptă provocarea jurnaliştilor Publika TV, dar în loc să acorde interviurile programate, cere amânarea acestora.

(VEZI MAI JOS UNA DIN ”PERLELE” LUI VORONIN ȘI SFATURILE UNOR POLITICIENI CU EXPERIENȚĂ) Citește restul acestei intrări »

Mihai Ghimpu: „Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele” (VIDEO)


Mihai Ghimpu sprjină demersul premierului și al președintelui Parlamentului dela Chișinău, care l-au anunțat joi pe ambasadorului rus în Moldova că oficialitățile moldovene nu vor mai vizita Rusia, dacă mai sînt „umilite” la intrarea în această țară. Acesta și inițiativa Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova sînt două din subiectele intevriului cu liderul Partidului Liberal realizat de Valentina Ursu.

Europa Liberă: Aţi făcut o declaraţie, spunând că democraţia se bazează pe partide şi, dacă în Parlament vor accede independenţii cu sacii de bani, atunci gata cu democraţia. Vă referiţi la această intenţie a Partidului Democrat, a colegilor dumneavoastră din coaliţia majoritară care vor să modifice sistemul electoral. Există astăzi un consens asupra acestui subiect?

Mihai Ghimpu: „Eu mă refer, în genere, la modul cum aleg cetăţenii, moldovenii, deputatul, fie primarul. Vedeţi că acum toţi sunt nemulţumiţi. Şi de 25 de ani. Au dreptate, dar cine îi aduce în Parlament pe aceşti oameni?”

Europa Liberă: Cetăţenii cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Corect. Şi de ce atunci credeţi că, prin vot uninominal, vor veni mai buni decât cei de pe liste de partid?”

Europa Liberă: Nu noi credem. Colegii dumneavoastră din coaliţia majoritară cred, democraţii.

Mihai Ghimpu: „Colegii au anunţat o idee. Aceasta încă nu înseamnă că e un proiect de lege.”

Europa Liberă: Se tatonează terenul? Ce se întâmplă acum?

Mihai Ghimpu: „Vă amintiţi că a mai fost o dată şi a fost adoptată legea, apoi anulată în 2013.”

Europa Liberă: Da, la zece zile după ce a fost votată, a fost şi revotată, şi anulată.

Mihai Ghimpu: „Eu nu zic că nu e un lucru bun votul uninominal. Oricum, şi într-un caz, şi în altul cetăţeanul face alegerea. Dar nu suntem noi gata pentru aşa ceva, nici alegătorul şi nici cei care vor să vină să reprezinte alegătorul. Din păcate, trăim într-o perioadă plină de sărăcie, de corupţie, de oameni flămânzi de avere, de bogăţie mare, de oameni care cred că, dacă nu pun mâna azi, când e perioada aceasta de tranziţie de la proprietatea de stat la cea privată, nu vor avea mâine. Avem consecinţele ocupaţiei, şi acum ne dau de ştire, vrem în Uniunea Europeană, dar gândim ca pe timpurile Uniunii Sovietice, cineva să ne dea, nu să facem.”

Europa Liberă: Votul acesta uninominal astăzi PL îl susţine sau nu?

Mihai Ghimpu: „Nu îl susţine. Eu am experienţa acestui vot uninominal, în ’90 aşa au fost alegerile, uninominale. Am câştigat cu brio în faţa contracandidaţilor mei. Dar alegerea primarului de Orhei, alegerea altor primari în alte localităţi, chiar şi votul dat partidelor politice în aceşti 25 de ani de zile nu a fost tocmai aşa cum trebuia să fie. Adică, nu sunt de vină doar partidele politice, purtăm o vină toţi, şi partidele, şi votanţii.”

Europa Liberă: Ca să se ajungă la modificarea sistemului electoral, ce etape ar trebui să fie parcurse? Să le fie clar şi celor care ne urmăresc.

Mihai Ghimpu: „Se înregistrează proiectul de lege, se dezbate. Sigur, cum se practică la noi, e nevoie de avizul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea Codului Electoral. Şi aici este un termen, el poate fi modificat nu mai târziu de un an până la alegeri. Dar avizul Comisiei de la Veneţia nu este obligatoriu pentru noi, este o recomandare.”

Europa Liberă: Dar în Parlament proiectul ar trebui votat cu câte voturi?

Mihai Ghimpu: „51.”

Europa Liberă: 51. Este un număr suficient de voturi din partea deputaţilor ca să fie modificat Codul Electoral.

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune categoric da. Am văzut şi eu lista aceasta pe internet. Oricum, la guvernare sunt două partide şi deputaţi neafiliaţi care şi-au asumat actul guvernării. Şi noi nu ne-am asumat votul uninominal, când am format această majoritate parlamentară. De aceea, rămâne să vedem. Idee nobilă, e bună, dar depinde când noi o implementăm.”

Europa Liberă: Şi pentru când ar fi valabil? Pentru legislatura din 2018 sau pentru cea din 2022?

Mihai Ghimpu: „În 2018 ar trebui să se producă unirea şi vedem după.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vorbim de o iniţiativă care ar putea să ajungă proiect de lege.

Mihai Ghimpu: „Nu cred că din 2018. Nu suntem gata pentru această perioadă. Eu vreau să vă spun că un om rău se strecoară peste tot, fie pe lista partidului, fie prin circumscripţie uninominală, tot cu votul cetăţenilor. Contează cine eşti azi, cine ai fost ieri, de pe care prispă vii, ce urmăreşti, vii să foloseşti funcţia sau vii să contribui aşa cum prevede Constituţia şi democraţia, având o funcţie pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Un alegător poate fi corupt mai uşor de către cel care va candida pe circumscripţie uninominală sau de către partid?

Mihai Ghimpu: „Într-un stat sărac ca Republica Moldova poate fi corupt oricare. Şi noi avem exemple şi în campanii electorale, şi deputaţi în Parlament au fost corupţi. Aşa că problema e în noi toţi, nu e doar în acest sistem de vot pe listă de partid.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, liberalii, deocamdată nu sunteţi de acord cu acest vot uninominal. Dar dacă se ajunge la un compromis şi se propune varianta mixtă, sistemul mixt de alegere a deputaţilor?

Mihai Ghimpu: „Eu nu pot să spun acum da sau nu. Trebuie să discutăm la birou. Dar nu este mare diferenţă între sistemul mixt şi sistemul uninominal. Sistem mixt înseamnă 50% pe listă, 50% pe circumscripţii. Dar, observaţi, şi într-un caz, şi în altul candidaţii sunt înaintaţi de partid. Sigur că pot participa şi într-un caz, şi în altul independenţii, şansa lor e mai mare, atunci când e pe circumscripţie, fiindcă nu trebuie să acumuleze 3% de voturi, când e pe liste de partid, dar e la egal cu acei candidaţi desemnaţi de partide. Dar să ne închipuim pe o secundă că vin în Parlament 101 deputaţi independenţi… Ce va fi?”

Europa Liberă: Cum se formează majoritatea?

Mihai Ghimpu: „Cum o vor forma. Aici trei partide, trei programe… Să luăm experienţa noastră.”

Europa Liberă: Şi e racul, broasca şi o ştiucă.

Mihai Ghimpu: „AIE-1, AIE-2, AIE-3 şi racul, broasca şi o ştiucă. Dar aici 101. Bugetul, politica fiscală, mai multe lucruri.”

Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Şi, mai ales, cum se recheamă deputatul care nu va mai rămâne în graţia alegătorului?

Mihai Ghimpu: „Altceva am vrut să spun. Îl votează oamenii pe candidatul desemnat de partid, dar, întorcându-se în Parlament, revine la partid, se formează fracţiunea şi deasupra lui ce stă?”

Europa Liberă: Liderul partidului.

Mihai Ghimpu: „Nu liderul, deciziile fracţiunii. Te-au votat cetăţenii, dar tu… Dacă vom începe fiecare care venim acolo cu programul său, încotro ajungem? De aceea şi este o fracţiune. Democraţia spune: sprijinim partidele politice şi partidele care vin în Parlament au o fracţiune. Fracţiune înseamnă votul cetăţenilor care reprezintă votul celor care i-au votat. Dar aşa cum? Faci o fracţiune din cinci, zece, cincisprezece, fiecare cu programul său?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar dacă va fi votat, în eventualitatea dacă ajunge în Legislativ, dumneavoastră va trebui să vă conformaţi legislaţiei.

Mihai Ghimpu: „Nu. Dacă Parlamentul va vota, nu numai eu, toţi trebuie.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, cei care nu veţi vota. Sau veţi vota?

Mihai Ghimpu: „Legea e lege pentru toţi. Alta e problema că nu ar fi bine să ajungem la aceasta. Noi ne-am asumat actul guvernării şi în programul asumat de noi nu există votul uninominal.”

Europa Liberă: Dar această dispută se poate răsfrânge asupra actului guvernării?

Mihai Ghimpu: „Şi da, şi nu. Eu cred că noi trebuie să găsim consensul, cei care ne-am asumat actul guvernării, dar nu cu altcineva. Adică, noi în situaţia cea mai grea am pus umărul şi am ajuns unde am ajuns şi acum…”

Europa Liberă: Vă lasă la o parte. Sau, se zice, că, cel puţin, doi deputaţi din fracţiunea dumneavoastră ar putea să voteze.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Se zice şi se vorbesc multe, dar…”

Europa Liberă: Dar mai staţi grămăjoară cu cei doi despre care se aude că ar putea să plece?

Mihai Ghimpu: „Cu cel de la Ialoveni am avut şedinţă, a declarat în faţa colegilor că nu părăseşte fracțiunea. Domnul Gutium este încă în Italia, copilul e bolnav, va apărea, nu a făcut declaraţii că pleacă, că ne părăseşte. Eu prima dată eram prea stresat, când au plecat cei şapte. Acum sunt liniştit, vor – să plece, vor – să rămână. Eu nu am forţat pe nimeni, nu am adus cu forţa şi nu ţin pe nimeni cu forţa în partid. Fiecare trăieşte cu conştiinţa şi va răspunde pentru propriile decizii şi acţiuni.”

Europa Liberă: Partidul Democrat are de astăzi 34 de deputaţi în cadrul fracţiunii. Ce semnal dă această aderare a foştilor comunişti la fracţiunea PD?

Mihai Ghimpu: „Ca să mai spun două vorbe de uninominal. Noi nu controlăm tot teritoriul, cum să deschidem circumscripţii în Transnistria? E o problemă. Diaspora. Ideea aceasta pe care am auzit-o că se vor crea circumscripţii aparte pentru diasporă, să fim serioşi. În Rusia câţi avem? 400.000 de cetățeni, cel puţin. Trebuie să deschidem câte circumscripţii? 10-13. Şi celor care sunt plecaţi le deschidem circumscripţii, celor care sunt pe teritoriul nostru, în stânga Nistrului, nu le deschidem circumscripţii. Unde e logica?”

Europa Liberă: Nu e logică.

Mihai Ghimpu: „Unde e interesul statului? Ce câştigăm noi în urma la aceasta? Dar să vedem. Vom asculta argumentele. Cu toate că eu deja sunt trecut şi prin circumscripţie uninominală, am câştigat în ’90, şi prin vot pe liste de partid.”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă cu votul celor din Transnistria, în caz că se acceptă acest vot uninominal?

Mihai Ghimpu: „Dacă acum e o singură circumscripţie şi ei votează în secţiile de votare din zona de securitate, atunci să le facem circumscripţii în două sate din Căuşeni şi şapte, opt sau cinci de dincolo? Dincoace le faci pe raion. De exemplu, Criuleni are 80.000, un vot la 30.000, înseamnă că doi deputaţi din partea Criuleniului. Dar dincolo cum va fi?”

Europa Liberă: E foarte complicat.

Mihai Ghimpu: „E complicat.”

Europa Liberă: Nici nu există siguranţa câţi alegători vor ieşi să voteze.

Mihai Ghimpu: „Problema e că nu va ieşi nimeni de dincolo, fiindcă nu le vor permite. Dar dacă vor fi trimişi să voteze, apoi aceasta e marea tragedie a noastră. Noi nu putem deschide circumscripţii dincolo de Nistru, unde teritoriul e ocupat timp de 25 de ani, unde democraţia nu funcţionează, unde e prezentă armata rusă.”

Europa Liberă: Unde nu e controlat de către autorităţile statului.

Mihai Ghimpu: „Da, ei au dreptul la vot, dar să deschizi circumscripţii acolo unde nu poţi controla să vezi cum decurg alegerile… Nu poţi. Cetăţenii au fost educaţi în cu totul altă direcţie. Eu nici în vis nu vreau să-mi închipui cum am putea.”

Europa Liberă: Şi atunci s-a grăbit domnul Plahotniuc cu această iniţiativă?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că nu s-a grăbit. E o idee bine cântărită, aşezată, dar politica este să spună alegătorului ceea ce vrea el. Toţi cetăţenii vor să-şi aleagă deputatul, să-l cunoască şi le-a oferit această posibilitate.”

Europa Liberă: Mulţi spun că prin această pârghie PD ar putea să se menţină la putere.

Mihai Ghimpu: „Mă tem eu să nu fie invers. Prin circumscripţii uninominale se poate întâmpla ca noi să pierdem şi să câştige cei care noi credem că astfel vor pierde. Pentru că noi cunoaştem sondajele. Astăzi cine sunt pe primul loc?”

Europa Liberă: Socialiştii.

Mihai Ghimpu: „Şi cine va ieşi pe locul doi? PD, centru-stânga? Sau de dreapta cineva? Şi atunci care va fi bătălia geopolitică?”

Europa Liberă: Aşa cum a fost în aceşti 25 de ani.

Mihai Ghimpu: „Cum a fost și în Chişinău. Dar ce ţine de revocare, noi avem primari aleşi, câţi primari au fost revocaţi din funcţie?”

Europa Liberă: Şi mai făcea cineva trimitere la această experienţă din Occident care zicea că, chiar şi acolo unde legea exact aceasta stipulează, puţini sau nimeni aproape nu a fost rechemat din funcţia de ales al poporului.

Mihai Ghimpu: „Fiindcă nu e atât de simplu. Aveţi dreptate. Când poţi să apreciezi, dacă tu l-ai votat pentru patru ani de zile?”

Europa Liberă: Dar aceasta nu i se explică cetăţeanului, că procedura e foarte greoaie şi nu chiar atât de uşor se va putea rechema deputatul pe care îl va alege cetăţeanul cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Explicaţia mea este: întrebaţi-vă, stimaţi cetăţeni, alegători, câţi primari aţi revocat sau câţi vă plac, după ce i-aţi ales. Foarte mulţi, după ce şi-au dat votul, au rămas nemulţumiţi. Dar câţi au fost revocaţi? Mecanismul e foarte complicat şi dificil. Fiindcă trebuie să fie stabilit în lege. Şi aceasta se verifică de instanţa de judecată, că nu atunci când ai vrut ai strâns semnături şi ai revocat deputatul sau primarul. Eu înţeleg că, atunci când omul e sărac vrea să se apuce de fiecare fir de iarbă. Şi oamenii au zis: „Vrem să alegem noi deputatul, să îl cunoaştem”. Au vrut să-şi aleagă preşedintele. Şi-au ales preşedintele. Şi ce preşedinte avem?”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, dacă aceste sondaje de opinie arată că cetăţenii vor să-şi cunoască mai îndeaproape alesul poporului, poftim, vi se pune acum pe tava această iniţiativă, că aţi putea să-l alegeţi dumneavoastră, să-l cunoaşteţi cine este?

Mihai Ghimpu: „Eu zic, l-au ales pe Dodon preşedinte. Şi? Să vedem îl vor revoca? Că el a câta lună se ocupă cu populismul, el nu face nimic decât declaraţii. Şi azi în Parlament a venit cu o lege populistă. Şi eu sunt convins 100%, 1000% că, dacă ei erau la guvernare, tot aşa ar fi procedat şi ei, fiindcă nu poţi altfel, când eşti om de stat. În opoziție poți orice.”

Europa Liberă: Ajungem şi la această doleanţă a domnului Dodon care nu se lasă, spunând că cetăţenii nu ar trebui să suporte miliardul furat.

Mihai Ghimpu: „Dar cine zice că cetăţenii suportă miliardul furat?”

Europa Liberă: Aşa interpretează şeful statului. Eu vă întrebam ceva mai devreme, aceşti 34 de deputaţi, care formează acum fracţiunea democrată, îi fac mai puternici pe cei din PD, ar putea să ţină şi mai scurt frâiele în mâna lor?

Mihai Ghimpu: „Nu aş zice. Fiindcă a fost o conlucrare bună în cadrul coaliţiei, nu am simţit divergenţe.”

Europa Liberă: Dar s-a legiferat importanţa Partidului Democrat în cadrul Legislativului?

Mihai Ghimpu: „Da. Preşedintele fracţiunii, domnul Lupu, a dat citire procesului verbal şi aceasta înseamnă că de azi înainte fracţiunea Partidului Democrat e din 34, faţă de 19 sau 20, câţi erau în ultima perioadă.”

Europa Liberă: Ceea ce nu coincide cu voinţa cetăţeanului care a votat în 2014.

Mihai Ghimpu: „Să-i recheme. Să vedem cum îi vor rechema.”

Europa Liberă: E râs cu plâns.

Mihai Ghimpu: „Îmi pare rău, stimaţi cetăţeni, eu am o experienţă din ’90 încoace, cunosc toate subtilităţile, plusurile şi minusurile. Democraţia, cum se spune, nu e cea mai bună formă.”

Europa Liberă: Dar nu a fost inventat altceva mai bun decât democraţia.

Mihai Ghimpu: „Dar nu e inventat altceva, aşa cum în loc de apă nu a inventat nimeni, decât dacă bem vin sau suc, dar apa a rămas apă. Aşa şi aici.”

Europa Liberă: Domnul Dodon zice că va cere opinia poporului pe marginea anulării legii miliardului. Se va ţine acest sfat cu poporul în cadrul unui referendum?

Mihai Ghimpu: „Tovarăşul preşedinte, mai bine zis, are dreptul să organizeze referendumuri consultative şi atât. Dar cu decizii luate numai Parlamentul poate organiza referendum.”

Europa Liberă: Deci, mai degrabă, şi aceasta pare o campanie electorală?

Mihai Ghimpu: „Da. Un populism. Omul a ajuns în scaunul preşedintelui, la care nici nu a visat. Şi acum crede că va veni 2018 şi vor câştiga toate voturile, şi ne vor duce în Tomsk sau unde se fac samovarele.”

Europa Liberă: A propos, acum domnul Dodon face parte din actul guvernării sau nu?

Mihai Ghimpu: „El e şeful statului.”

Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră?

Mihai Ghimpu: „Nu face parte din puterile statului, fiindcă sunt trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească.”

Europa Liberă: Din actul guvernării face parte?

Mihai Ghimpu: „Dar cum? El emite acte normative, decrete, sigur că face parte.”

Europa Liberă: Cine depinde mai mult: el de cele trei puteri sau cele trei puteri de el?

Mihai Ghimpu: „A treia putere o lăsăm într-o parte, judecătorească, că ea e aparte. Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele. Dar odată ce preşedintele are viziuni în altă direcţie şi majoritatea parlamentară, care am format guvernul, avem viziuni pro-europene, aici nu există conlucrare. De aceea, el rămâne doar cu ideile populiste ale lui.”

Europa Liberă: Acest război diplomatic, care s-a iscat între Chişinău şi Moscova, cum îl vedeţi, cum îl calificaţi?

Mihai Ghimpu: „Acesta nu e un război. Acesta e un răspuns la ceea ce se întâmplă, la ceea ce organizează sau cum acţionează unele instituţii ale Rusiei. Şi e timpul să punem punct, că aşa nu merge. Şi răspunsul domnului ambasador, cum de noi nu am permis unor jurnalişti, confirmă că noi avem dreptate în ceea ce s-a spus ieri prin intermediul preşedintelui Parlamentului şi a prim-ministrului.”

Europa Liberă: Dar a reacţionat viceministrul de Externe de la Moscova, domnul Karasin, care a spus că acea notă din Republica Moldova semnată de spicher şi premier referitoare la această, aşa cum spune el, tratare incorectă de către ruşi a oficialilor moldoveni ridică mai multe semne de întrebare.

Mihai Ghimpu: „Ridică, cu adevărat. Noi am spus nişte lucruri care au loc şi nu este corect. Ce înseamnă să reţii deputatul, să-i iei paşaportul şi să îl ţii două-trei ore, să-ţi baţi joc de el? Are paşaport diplomatic. Pentru orice cetăţean trebuie să ai motiv ca să-l reţii. L-ai reţinut, îi spui pentru ce, pe o oră sau două şi pe urmă îl arestezi sau îl eliberezi şi îţi ceri scuze. Dar aşa te dă într-o cameră, te ține două-trei ore şi nu vine cel care te-a luat într-o parte de la FSB, el şi-a făcut lucrul, grănicerul vine şi spune: „Sunteţi liber”. Aceasta e bătaie de joc.”

Europa Liberă: Şi cu ce se va termina această confruntare diplomatică?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că noi suntem stat mic, fostă republică cucerită de ei, dar acum suntem stat recunoscut şi să se conducă de toate normele internaţionale – respect reciproc. E una când vine un jurnalist neacreditat la noi, să facă propagandă sau ce face aici, e jurnalist, dar, de fapt e de la FSB şi alta e când la aeroport reţin deputaţii, miniştrii, procurorii.”

Europa Liberă: Dar acest lucru se întâmplă tocmai în aceste momente, când preşedintele Dodon a zis că a ajuns la un numitor comun cu oficialităţile ruse referitor la amnistierea moldovenilor.

Mihai Ghimpu: „Dar nu a mai ajuns. Doar a făcut declaraţii preşedintele Asociaţiei moldovenilor din Rusia că nu este nicio decizie luată. Acestea sunt fasole dodoniste. Am mai citit o ştire că o instanţă de judecată a respins anularea interdicţiilor care au fost impuse moldovenilor.”

Europa Liberă: Deci, un dezgheţ în relaţia moldo-rusă degrabă nu se va produce?

Mihai Ghimpu: „Nu se va produce atât timp cât Rusia nu se va împăca cu faptul că noi suntem români. Și acesta e pământul nostru şi noi avem dreptul să ne unim cu România, şi avem dreptul să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde vrem, unde hotărâm noi, nu Rusia. Când va înţelege Rusia lucrul acesta şi îşi va retrage armata de pe teritoriul nostru…”

Europa Liberă: Există şi problema transnistreană care trebuie rezolvată. Şi fără participarea nemijlocită a Rusiei este foarte greu de crezut că se va ajunge la o identificare a soluţiei pentru această criză transnistreană.

Mihai Ghimpu: „Rusia nu e participantă la soluţionare. Rusia e participantă în blocarea soluţionării acestui conflict. Fiindcă acest război militar ei ni l-au impus. Rusia nu trebuie să fie mediator. Rusia trebuie să fie de partea cealaltă, unde să discutăm nu cu Şevciuk sau Krasnoselski. Aici e problema. Niciodată să nu aşteptăm mană cerească din partea Rusiei în problema transnistreană.”

Europa Liberă: Cel puţin, cele trei puteri, Preşedinţia, Legislativul şi guvernului, au zis că unica problemă asupra căreia există un consens este felul cum vede Chişinăul soluţionarea problemei transnistrene.

Mihai Ghimpu: „Aceasta a fost în sens că s-a expus fiecare, reieșind din ce prevede Constituţia. Constituţia noastră prevede atribuirea unui statut raioanelor din stânga Nistrului. Formatul „5+2” s-a expus, dar el nu funcţionează. Noi cunoaştem lucrul acesta. Am spus că Rusia nu trebuie să fie mediator, dar să fie de partea cealaltă, cu care să se discute, nu să discutăm cu Tiraspolul, fiindcă deciziile nu se iau la Tiraspol. Mă rog, trebuiau şi ei să spună ceva acolo. Dar, de fapt, nu au trebuit să se întâlnească. Că acesta a venit şi s-a ridicat ca un cocoş pe gard şi şi-a lansat încă o dată programul lui electoral de ieri, de azi şi de mâine ce ţine de Uniunea Euroasiatică, jos acordul şi toate celelalte. Eu nu m-aş fi aşezat alături.”

Europa Liberă: În faţa partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova guvernarea şi-a asumat angajamentul să purceadă la reforma administraţiei centrale. Trenează?

Mihai Ghimpu: „Nu trenează. Noi discutăm, sunt trei variante, vom vedea pe care decidem să o aplicăm.”

Europa Liberă: Şi când luaţi această decizie?

Mihai Ghimpu: „În timpul apropiat vom lua o decizie.”

Europa Liberă: Şi care din aceste trei variante e cu şanse?

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune. Vom vedea. Noi, liberalii, am vrea ca această reformă să fie făcută împreună cu reforma teritorial-administrativă. Fiindcă stăm cu aceste raioane care papă, care ţin oamenii în continuare în spitale friguroase, fără condiţii.”

Europa Liberă: Dar partenerii dumneavoastră de coaliţie se pare că nu îmbrăţişează această idee pe care o enunţaţi dumneavoastră.

Mihai Ghimpu: „Da, avem opinii diferite. Dacă noi vrem să avem o administraţie funcţională, atunci trebuie să o avem de jos până sus, inclusiv teritorială. Vom reduce un minister sau două, sau vom reduce 20% din funcţionari, salariaţi, dar rămân jos. Închipuiţi-vă dumneavoastră că noi trebuie să construim 32 de spitale bune. Putem să le construim?”

Europa Liberă: Greu de crezut.

Mihai Ghimpu: „Nu greu, dar imposibil de crezut. Nu mai bine să avem nouă spitale, cetățeanul să mai meargă 30 de kilometri şi să intre într-un spital cu condiţii?”

Europa Liberă: Luna martie era fixată această reformă a administraţiei centrale să înceapă.

Mihai Ghimpu: „Luna martie abia a început. Şi doi, această reformă, când vorbim de reforma teritorial-administrativă, centrală şi locală, noi trebuie să aducem serviciile mai aproape de om. De ce omul să se ducă din sat la raion? Pe când noi, lichidând acest raion, luăm toate atribuţiile care ţin de rezolvarea problemelor cetăţeanului şi le ducem acasă în sat, în primăria lui.”

Europa Liberă: Până se întâmplă acest lucru, mai curge multă apă la moara aşteptării.

Mihai Ghimpu: „Din păcate, 25 de ani nu s-a făcut. S-a încercat în ’99, pe urmă au venit comuniştii şi au anulat reforma în 2000 şi s-a revenit la raioane. Noi trebuie să conştientizăm că, neavând o economie, că doar economia funcţională, bună îţi aduce banii în buget.”

Europa Liberă: Dar încercaţi să construiţi această economie.

Mihai Ghimpu: „Economie nu poţi construi, neavând industrie. Noi nu avem industrie. Industria producătoare aduce bani, exportul, dar nu roşiile şi cartofii. Dar odată ce nu avem această economie, înseamnă că trebuie să adoptăm o structură de cheltuieli minime în privinţa aceasta. Să nu cheltuim banii în van, dar să vină în buget, ca să ajutăm lumea mai vulnerabilă, să rezolvăm problema pensiilor şi salariilor. Vom vedea. Aceasta e părerea noastră, noi dorim aşa. Şi nu dorim de azi, dorim de ani de zile. Dar ce ţine de reforma administraţiei centrale, decizia o vom lua. Cum am zis, sunt trei variante, una din ele va lua viaţă.”

Europa Liberă: Dar trebuie să ne spuneţi care va fi cu viaţă.

Mihai Ghimpu: „Decizia o vom lua la coaliţie.”

Europa Liberă: Coaliţia e beton?

Mihai Ghimpu: „Nu mai vreau să vorbesc de beton, că am spus-o odată de beton şi betonul s-a transformat în…”

Europa Liberă: …nisip…

Mihai Ghimpu: „…Bernardazzi, tot cu „b” începe. Până acum am avut o conlucrare bună. Am avut unele situaţii unde nu am avut acelaşi punct de vedere, am exclus din ordinea de zi de discuţii sau de adoptare a legii sau a hotărârii de guvern şi am hotărât, am adoptat aceea unde aveam consens. Eu sper să lucrăm şi mai departe, fiindcă noi ne-am asumat implementarea Acordului de Asociere, fără de care republica nu are prezent şi viitor. Şi dacă vom încerca să rupem de aici, de acolo şi să ne batem de nişte probleme mici, atunci rămâne acordul neîndeplinit. Şi, iarăşi, apare un mare semn de întrebare din partea partenerilor: „Aceştia au început bine, dar au ajuns şi aceştia cu probleme”. După ceea ce s-a întâmplat cu AIE-1, AIE-2 şi AIE-3, nu mai trebuie să se întâmple nimic ca să punem într-o situaţie proastă imaginea republicii în faţa partenerilor şi în faţa cetăţenilor.”

Europa Liberă: Deci, deocamdată sunteţi mulţumit cum decurg lucrurile în Republica Moldova?

Mihai Ghimpu: „Nu, departe de a fi mulţumit. Sunt mulţumit de cum conlucrăm în cadrul coaliţiei. Noi ne-am asumat, am întocmit un caiet de sarcini, l-am îndeplinit. Partenerii noştri au înţeles că noi suntem serioşi.”

Europa Liberă: Şi acum la ce lucraţi?

Mihai Ghimpu: „Acum continuăm să lucrăm la ceea ce am semnat. Fiindcă Acordul de Asociere nu e pe un an de zile sau pe doi. Avem foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: După votarea legilor, după îmbunătăţirea legislaţiei, urmează alţi paşi. Se zice că aceşti paşi sunt mai greoi şi mai dureroşi. Îi faceţi?

Mihai Ghimpu: „Nu îi vom face, înseamnă că vom ţine încă 20 de ani în sărăcie cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: Şi după adoptarea legislaţiei, ce faceţi acum?

Mihai Ghimpu: „Aceşti paşi trebuiau făcuţi încă în anii ’90.”

Europa Liberă: Acum ce faceţi, după adoptarea legislaţiei?

Mihai Ghimpu: „A venit timpul la modul serios să ne ocupăm de controlul asupra implementării legilor. Fiindcă implementarea la noi e cea mai proastă. Noi nu avem legislaţie rea, nu ai zice că diferă de cea europeană, dar ea nu funcţionează.”

Europa Liberă: Legislaţie bună şi situaţie precară în ţară.

Mihai Ghimpu: „Da.”

Europa Liberă: Cineva spunea că diferenţa între felul cum se aduce bunăstarea în casa cetăţeanului e comparabilă cu diferenţa dintre Chişinău şi Moscova.

Mihai Ghimpu: „Dacă aceste reforme s-ar fi făcut în anii ’90, bunăstarea ar fi intrat în casă. Dar la noi fiecare partid a fugit de acest sânge de care spuneţi dumneavoastră, de această durere, că trebuie să tai cu cuţitul ca să curgă sânge. Şi nu am tăiat. Cei care au tăiat în anii ’90 azi trăiesc bine, Polonia, Ţările Baltice, sa să nu mai spun de alte ţări, inclusiv fraţii noştri de peste Prut. Dacă nu se întâmpla furtul miliardului şi nu era implicat fostul nostru coleg în dorinţa aceasta de a deveni bogat şi cel mai mare, şi tare financiar şi politic, astăzi la noi era altă situaţie în ceea ce ţine de bunăstare.”

Europa Liberă: Corupţia acum se stârpeşte?

Mihai Ghimpu: „În comparaţie cu anii precedenţi, până la 2009 şi după 2009 până acum, da, sigur. Organele de drept au devenit mai funcţionale, ba unul, ba altul este reţinut pentru mită, indiferent de funcţia pe care o deţine.”

Europa Liberă: Şi Ilan Shor e reţinut de ceva timp.

Mihai Ghimpu: „Ilan Shor cred că nu va scăpa de puşcărie. Locul lui e acolo. Unii zic că, dacă vom merge pe uninominal, poate deveni şi deputat. Mă rog, lumea glumeşte.”

Europa Liberă: Gluma poate să aducă şi realitate, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Da. Avem încă mult pentru a spune că suntem un stat de drept şi democratic, aşa cum prevede Constituţia. Tot ceea ce se întâmplă, s-a întâmplat, demonstrează cine suntem noi, de la alegător şi până la preşedinte, dacă să spunem că e funcția de şef al statului.”

Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie. La întrebările Europei Libere a răspuns liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu. Vă mulţumim pentru interviu.

Mihai Ghimpu: „Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.”

Mihai Ghimpu: Scopul protestului – scoaterea de la pușcărie a fraților Țopa

timpul foto„Sunt oameni care, deşi te însoţesc, nu înseamnă că îţi sunt alături.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, nu înseamnă că sunteţi împreună.
Sunt oameni care, deşi te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deşi te ascultă, nu te înţeleg şi nu le pasă.
Sunt oameni care, deşi te privesc, nu te văd. Sunt oameni care, deşi de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, sunt foarte departe de tine…
Sunt oameni care, deşi te mângâie şi te îmbrăţişează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deşi te însoţesc pe drumul tău şi îţi fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri…” Irina Binder

Din păcate, aceasta îi așteaptă și pe oamenii, care pe bună dreptate au ieșit în PMAN. Platforma DA nu face altceva decât să exploateze durerea și nevoile oamenilor. Scopul fiind altul – scoaterea de la pușcărie a șefilor lor, patronii televiziunii Jurnal TV, verișorii Țopa. Cine va deveni Președintele Republicii, cine va câștiga alegerile – oamenii lui Putin sau oamenii, care și-au asumat cursul european într-o situație foarte delicată și periculoasă, pentru ei nu contează. Pentru ei nu contează nici cu cine vom fi după alegeri, cu UE sau cu Rusia. „Alegeri anticipate și punctum! – aceasta este „proclamația” votată în piața de oameni și noi nu avem dreptul s-o modificăm” – astfel strigă „marii patrioți”, de parcă noi nu știm de unde a venit această cerință, de la cei sătui, sau de la cei flămînzi.
P.S. Și încă ceva. „Întoarceți miliardul” – strigă cei de la platforma DA, dar nici odată nu au pronunțat numele celui, care a furat cea mai mare parte a miliardului – Shor.

DECLARAȚIE

5481md56292939678311691c232

Partidul Liberal este îngrijorat de atacurile fără precedent în toiul campaniei electorale a unor forţe care se declară în vorbe pro-europene, acestea fiind, de fapt, paravanul intereselor obscure ale unor persoane compromise din fosta şi actuala guvernare, care caută soluţii de a se menţine cu orice preţ pe linia de plutire.

Astfel, ieri, 7 iunie curent, la mitingul Partidului Liberal cu genericul „PRIN VOT MENŢINEM CURSUL EUROPEAN, ÎNTOARCEM MILIARDUL ŞI FACEM DREPTATE”, care avea drept scop mobilizarea cetăţenilor la vot pentru susţinerea candidaturii la funcţia de Primar General al mun. Chişinău, a Prim-vicepreședintelui PL Dorin Chirtoacă, membrii Platformei Civice “DA” (PCDA) au întreprins acţiuni provocatoare pentru a destabiliza situaţia, manipulând opinia cetăţenilor adunaţi în piaţă şi operând cu etichetări mincinoase la adresa membrilor PL.

Asemenea situaţii au mai avut loc şi în alte campanii electorale, ele venind din partea unor partide de stânga sau de centru-stânga. „Noutatea” ultimelor provocări neruşinate constă în faptul că, în premieră în Republica Moldova (şi, probabil, oriunde în lume), un grup de oameni care se declară de dreapta şi care arborează aceleaşi valori, obiective şi direcţii de dezvoltare ca şi Partidul Liberal, atacă fără nici un motiv sau argument acest partid, încercând să inducă în eroare opinia publică şi să canalizeze atitudinea negativă, adunată în societate din cauza fraudelor financiare ale puterii actuale, spre Partidul Liberal! Este o atitudine machiavelică extrem de periculoasă, deoarece ea urmăreşte sustragerea atenţiei cetăţenilor de la adevăratele probleme şi adevăraţii hoţi ai miliardelor! Avem tot temeiul să considerăm că acest lucru se face cu bună ştiinţă de către conducerea Platformei Civice “DA”, în urma întâlnirii la Frankfurt a liderului  PLDM, Vlad Filat, cu Viorel Țopa, în prezența avocatului său Andrei Nastase, în vederea negocierilor pentru susţinerea financiară a PCDA  şi procurării de la verișorii  Ţopa a Televiziunii „Jurnal TV”.

Pentru preşedintele PLDM aceste jocuri de culise nu sunt noi, iar acum, post factum, putem deschide unele paranteze: şi în fosta campanie electorală, dânsul declara la toate televiziunile că-l va susţine pe Dorin Chirtoacă la funcţia de primar general şi cu această ocazie îşi va retrage din competiţie propriul candidat,  pe dl V. Bodiul (şi asta doar după ce a văzut sondajele dezastruoase ale candidatului său!), noi aflând, ulterior, din surse demne de încredere, că, de fapt, l-a susţinut financiar şi organizatoric de Igor Dodon pentru ca acesta să câştige competiţia! Şi astăzi, V.  Filat este în stare să dăruiască Chişinăul mai degrabă comuniştilor, socialiştilor, oricui, numai pentru a avea cu cine se înţelege „mai uşor”, ca să se menţină şi mai departe la putere şi a nu fi tras la răspundere pentru falimentarea Băncii de Economii…

Revenind la problema provocărilor din partea conducerii Platformei civice “DA”, nu putem crede că este vorba despre o coincidenţă, deoarece s-a discutat cu dl Vasile Năstase, aducându-i  argumentele de rigoare:

Primo: Partidul Liberal şi-a rezervat din timp, mai precis din 18 mai 2012, conform legislaţiei în vigoare, Piaţa Marii Adunări Naţionale, anume la data  de 7 iunie 2015 , pentru a desfăşura mitingul în cadrul campaniei electorale, aşa cum fac şi toţi ceilalţi contracandidaţi şi partide; Platforma civică “DA” a depus declarația pentru miting în PMAN abia în luna mai 2015, adică după PL.

Secundo: Contramandarea şi desfăşurarea în altă zi a mitingului PL nu au fost posibile, deoarece peste o săptămână se desfăşoară deja alegerile, pe când Platforma civică “DA” putea desfăşura mitingul său în orice altă zi, până sau după alegeri!

Tertio: Buna desfăşurare a mitingului PL era  crucială în situaţia în care există forţe obscure, conduse şi finanţate puternic din afara Republicii, pentru a înclina balanţa în altă direcţie şi a câştiga cu orice preţ capitala – Chişinăul, care ar fi, ulterior, o trambulină pentru a îngenunchea întreaga republică! Cu acest lucru a fost de acord şi reprezentantul Platformei civice “DA”, Vasile Nastase, cu care s-a discutat înainte cu două zile de desfășurarea mitingului de duminică.

Acestea sunt evidenţele care ne fac să conchidem că provocările sunt bine organizate şi regizate din umbră, folosind credinţa oamenilor în buna intenţie a conducerii Platformei civice “DA”, iar aceştia din urmă, folosind fără scrupule nemulţumirea maselor în vederea obţinerii unor dividende politice – căci, după cum ei înşişi au anunţat, îşi creează o nouă formaţiune politică!!!

În acest context,

Partidul Liberal se adresează tuturor oamenilor / alegătorilor de bună credinţă, cu rugămintea de a fi vigilenţi, a nu se lăsa manipulaţi de indivizi corupţi, care prin felurite manevre şi intrigi vor să-şi menţină puterea; a nu se lăsa intimidaţi şi induşi în eroare de minciunile unor mercenari mai vechi sau mai noi, din cadrul unor formaţiuni proaspăt apărute, care fac jocul, unii dintre ei poate fără să-şi dea seama, forţelor străine, din afara ţării, care au interes să dezbine Republica şi să organizeze un maidan precum au făcut-o în Ucraina!

Să fim uniţi, să votăm Partidul Liberal şi candidatul acestuia – Dorin Chirtoacă la funcţia de primar general al mun. Chișinău; Partid care n-a trădat, n-a furat, nu şi-a uitat idealurile naţionale şi nu renunţă la lupta cu corupţia şi corupţii, indiferent de rangul acestora, care vrea ca toţi oamenii, indiferent de naţionalitate, vârstă, viziuni politice, să-şi făurească în sfârşit un trai decent şi fericit pe propriul pământ!

 Cu credință și încredere, spre integrarea europeană și națională!

Găsiți mai jos DISPOZIȚIA Primăriei mun. Chișinău cu privire la desfășurarea unei întruniri de către Partidul Liberal

11419843_843924922330022_1642410959_n

 

„Integritatea” unor membri ai Comisiei de anchetă și conflictele de interese ale acestora

bem250610_1_95472800Jaful BEM, Banca Socială și Unibank a lăsat urme adânci în economia R. Moldova, cauzând deprecierea considerabilă a leului, dar și în spațiul internațional. Jurnalistul Karl-Peter Schwarz scria în publicația Frankfurter Allgemeine, cel mai citit ziar internațional german, că „acesta a fost unul dintre cele mai mari furturi de bancă din istori recentă, nu numai a fostei republici sovietice a Moldovei. Dauna care a fost cauzată băncilor moldoveneşti se ridică la circa 1,33 miliare euro – aceasta corespunde unei cincimi a indicatorilor economici anuali a ţării cu patru milioane de locuitori”.

„Este mult mai profitabil să jefuieşti o bancă prin intermediul conducerii ei decât să faci un atac cu spargere în ea. Făptaşii presupuşi se află în prezidiu şi în comisiile de supraveghere a băncilor moldoveneşti. Ei se află sub suspiciune că şi-au aprobat singuri credite de milioane prin intermediul firmelor fantomă şi fără vreo garanţie colaterală şi au lăsat instituţiile financiare încredinţate lor să fie lovite în perete”, mai scrie jurnalistul german în prestigioasa publicație.

Cu votul a 3 fracțiuni, inclusiv a deputaților PL, care au insistat continuu să facă lumină asupra acestui caz și să fie pedepsiți cei vinovați conform legii, dar și a cetățenilor, care s-au văzut nevoiți să scoată din buzunarele lor și să ia de pe masa copiilor pentru a „redresa situația în sistemul bancar” și, nu în ultimul rând, la presiunile UE, care n-a mai întâlnit un asemenea caz. Legislativul a decis crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe 19 februarie 2015.

Comisia a fost formată din 9 membri: din partea Partidului Liberal – Iurie Chirinciuc;  PSRM – Igor Dodon şi Golovatiuc Vladimir, PCRM – Oleg Reidman şi Anatolie Zagorodnîi, PLDM – Ştefan Creangă şi George Mocanu, PDM –  Marcel Răducan şi Sergiu Sîrbu. Preşedinte al comisiei a devenit Marcel Răducan, vicepreşedinte — Oleg Reidman şi secretar — George Mocanu.

După ce a fost creată această comisie, multe guri afirmau că ea nu este altceva decât o misiune de curăţare politică a celor implicați în jaful secolului – miliardul, și acoperire a dovezilor care ar putea incrimina adevărații făptași.

Cât de integri sunt membrii comisiei?

Liberalul Iurie Chirinciuc, fiind membru al comisiei din partea PL, a formulat o serie de propuneri în vederea elaborării unei analize eficiente, echidistante și  corecte, propuneri care au fost, evident, respinse de ceilalți membri, în majoritate, întrucât nu corespundeau intereselor lor și partidelor pe care le reprezintă. Deputatul liberal a insistat chiar ca perioada de anchetă să fie extinsă de la 2014-2015 la 2012-2015, propunere respinsă de Comisie.

„Iurie Chirinciuc a propus ca membrii comisiei să semneze o declarație pe propria răspundere prin care să confirme, în scris, lipsa unor conflicte de interese, propunere respinsă. În conformitate cu Regulamentul Parlamentului referitor la Comisiile de Anchetă, art. 36, aliniat 1, deputatul PL a solicitat invitarea în Comisie, în calitate de persoane care dispun de informații despre fapte sau împrejurări de natură să servească la ceercetarea cauzei, a domnilor Veaceslav Negruță, ex. ministru al Finanțelor  și Veaceslav Ioniță, ex președinte al Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe, propunere iarăși respinsă”, afirmă președintele liberalilor, Mihai Ghipu. I. Chirinciuc a mai solicitat audierea în cadrul comisiei de anchetă a actualului ministru al Economiei (Stephane Bride) și patron al companiei Grant Thornton, companie care a efectuat în 2014 auditul la băncile BEM, Banca Socială și Unibank și a avizat pozitiv bilanțurile contabile ale acestor instituții, propunere care din nou a fost respinsă de ceilalți membri ai comisiei.

Legături între „anchetatori” și BEM

De ce membrii comisiei nu au acceptat să semneze o declarație prin care să confirme lipsa unor conflicte de interese?! Întrebarea își găsește un răspuns evident analizând membrii comisiei.

Așadar, potrivit lui Mihai Ghimpu:

Oleg Reidman și Sergiu Sârbu sunt autorii sesizării la Curtea Constituțională din 2012 prin care contestează dreptul statului de la deține 56,1% din acțiuni la BEM și solicită anularea Hotărârii Guvernului din 1998 și restabilirea situației din 1995 când statul avea doar 14,19% din acțiuni.

Igor Dodon, cel care în această perioadă, simțind mirosul de capital electoral, a ieșit cu pieptul dezgolit în public să demonstreze că vrea dreptate în cazul BEM, Banca Socială și Unibank, a participat în calitate de Ministru al Economiei la modificarea cadrului legislativ care a permis transformarea R. Moldova într-o spălătorie regională de bani. Dodon a contribuit la eliminarea impozitului pe profit pentru persoanele juridice, singurul impozit plătit de băncile din Moldova, iar prin eliminarea acestui impozit, băncile nu mai erau obligate să arate sursele de venit, astfel fenomenul de spălare a banilor a luat amploare în republică. Cu atât mai mult că într-o conferință de presă, Ilan Shor a spus că a finanțat campania electorală a PSRM, condus de Igor Dodon.

Marcel Răducanu a făcut parte în anul 2014 din Executivul care, prin asumare de răspundere (28 septembrie 2014), a creat spaţiul legal necesar unor ulterioare evenimente, astfel motivând distragerea din sistemul bancar, în special prin cele 3 bănci, a miliardelor din depozitele atrase, iar ulterior, din rezervele BNM, mijloace care au împovărat bugetul republicii. Miliarde care au creat presiuni pe leu şi piaţa valutară.

G. Mocanu a făcut parte din Comisia de anchetă 2013, comisie care și-a încheiat lucrările fără un raport semnat de membrii acesteia și alături de Ștefan Creangă, este membru PLDM, conducerea căruia este cointeresată de mușamalizarea jafului BEM, Banca Socială și Unibank. Zagorodnîi Anatolie este membru PCRM, fracțiunea care în anii 2006-2008 a modificat legislația financiar-bancară, creând  astfel schema de a „mulge Banca de Economii”, iar Vladimir Golovatiuc este colegul de partid al lui Dodon și acționează în cadrul comisiei conform directivelor primite de la șeful său de partid.

Acestea fiind spuse, este evident că majoritatea membrilor comisiei sunt direct sau indirect interesați să ascundă adevărul și să mascheze situația reală, aflându-se într-un vădit conflict de interese.

„Prezența membrilor compromiși în cadrul Comisiei de anchetă și faptul că majoritatea ședințelor au fost cu ușile închise, iar documentele parvenite pe adresa Comisiei sunt cu girul „SECRETE” ne conving că rezultatele prezentate de comisie sunt compromise. Raportul Comisiei este unul formal, pentru a arunca praf în ochii cetățenilor în încercarea de a le arăta că „aleșii lor” sunt cei care „vor face dreptate”. De fapt, scopul principal este de a mușamaliza jaful de la BEM, Banca Socială și Unibank în valoare aproximativă de peste 30 miliarde de lei”, conchide Mihai Ghimpu.

sursa: evz.md (http://evzmd.md/special/302-special/17039-exclusiv-jaful-de-la-stana-bem-anchetat-de-lupii-parlamentari.html)

24 martie 2014

Cu căruța din Cioroborta in UE…

imageFoarte multă lume (jurnaliști, analiști politici, bloggeri, prieteni, neprieteni, cumătri, lăturași, pro-democrați, pro-liberali democrați, pro-europeni, seceri și ciocane, cu tot cu stele…) scrie, comentează, decid, toarnă plumb în cap, ca să ghicească dacă va vota PL guvernul în frunte cu Iurie Leancă sau nu.

E bine că se scrie, e bine că se comentează, ba chiar, pe alocuri se dau și indicații; nici o problemă, totul e democratic! Alta e că unii văd „paiul” din ochiul PL, dar nu văd trandafirul din ochiul PDM și stejarul din ochiul PLDM.

„PL să demonstreze că nu-i interesează funcțiile, dar  integrarea europeană!… „PL va răspunde dacă nu vom avea un guvern proeuropean”! PL, PL, și iar PL de o sută de ori!!! Și nici odată PLDM sau PDM. Interesantă logică și model de gândire, nu-i așa?

Acum, haideți s-o luăm de la început. De mai bine de două luni,  PL, PLDM și PDM au început să repare căruța construită împreună în 2009-2010, care de un timp stă răsturnată și boțită sub un gard la Cioroborta,  pentru a ne urca în ea și… di-i-i, murgule, spre Bruxeless…

Cu greu, dar s-a reparat… „PL mare treabă n-a făcut”, așa,  doar o roată”…, cum spun ei, „restul, noi – PDM și PLDM”.  Bine, fie și așa, important e să ne „urnim”din loc și să pornim la drum.

Când „ne sunăm”, la ce oră? „Cu cât mai dimineața, cu atât mai bine”. Cu toate că inima și-a încetinit bătăile, zic, începutul e bun, ce-a fost, a fost! Important e că ziua n-a trecut înzadar, avem căruța. Să fie într-un ceas bun, ne vedem mâine. Seară bună!

Și „mâine” a fost o săptămână, apoi alta, ca până la urmă să ni se dea de înțeles, că locul nostru e lângă oiște, iar în căruță locul e rezervat pentru PCRM!!!

Toată povestea e deja cunoscută, nu vreau s-o descriu… O întrebare totuși apare: câți din acești ”trei” vor rămâne în această căruță în drum spre Bruxeless ??? A doua întrebare: presupunem că-i credem, precum că nu s-au urcat trei în căruță, ci doar doi… Dacă e așa, atunci apare a treia întrebare: poți ajunge la Bruxeless într-o căruță cu trei roți?…

S-a stins din viață un mare OM, PATRIOT și APĂRĂTOR al neamului românesc!

big-moldova-1-va-prezinta-laureatii-premiului-national-constantin-tanaseÎndurerată familie,

Îndoliat popor,

Vestea trecerii la cele veşnice a lui Constantin Tănase, jurnalist de vocație, scriitor, publicist, fondator al ziarului TIMPUL, simbol al mișcării de renaștere națională şi al apărării identităţii sufletului românesc prin cultură şi credinţă în faţa încercărilor vremurilor, a îndurerat inimile tuturor românilor, mai ales ale românilor moldoveni de pretutindeni. Viaţa şi activitatea lui vor rămâne pentru totdeauna legate de Mişcarea  de Renaştere şi Eliberare Naţională, precum şi de idealul naţional.

Istoria noastră zbuciumată îl va reţine pe Constantin Tănase ca pe o personalitate legendară a tuturor românilor care l-au iubit și apreciat, pentru că el a reușit să educe, prin verva peniței sale, generații care nu îl vor uita niciodată. Aşa cum nu vor fi uitate nici contribuţiile remarcabile aduse la promovarea adevărului istoric, la consolidarea conştiinţei şi solidarităţii naţionale.

Nu vom uita niciodată ce a însemnat Constantin Tănase pentru noi, cei din Republica Moldova, plecarea lui  dintre noi este o pierdere pentru toți românii, un mare gol lăsat în sufletele şi inimile noastre.

În aceste momente grele pentru familie şi pentru toţi cei ce l-au cunoscut şi preţuit, adresez tuturor un cuvânt de mângâiere sufletească şi îi încredinţez de întreaga noastră compasiune.

Rapsozii UNIRII, Ion și Doina Aldea Teodorovici, s-au stins din viață acum 22 de ani, tot la 30 octombrie. Aceeași zi… Dumnezeu îi ia alături de El pe cei mai buni dintre noi!

Constantin Tănase va rămâne permanent în memoria vie a neamului nostru!

Dumnezeu să-l odihnească în PACE!

Sinistru bătură clopotele…

10453180_652190411516689_1930148622_nMai bine de două decenii am inserat în presa republicană zeci de articole pe diverse teme.

Am scris cu diferite ocazii despre mulţi oameni de vază ai acestei ţări, schiţând din cuvinte un număr impunător de portrete umane. Niciodată însă nu mi-a fost atât de greu să scriu ca astăzi. Pentru că orice aş scrie, oricare cuvânt îmi pare sărac şi lipsit de greutate. Sufletul acestei personalităţi a fost mult prea bogat şi de o asemenea dimensiune valorică, încât niciun atribut nu ar putea să-l descrie pe deplin. Vă explic de ce – acum doi ani l-am pierdut pe tatăl meu biologic, iar azi, vineri, 6 mai 2014, l-am petrecut în ultimul drum pe tatăl meu spiritual, Ion Proca.

A plecat dintre noi un mare ziarist, poet, prozator, dramaturg, eseist şi traducător.

A încetat din viaţă un mare patriot, un adevărat iubitor de neam şi de ţară, luptător pentru adevăr şi dreptate. S-a ridicat la Domnul un Om cu literă mare, un frate al modestiei, omeniei, cumsecădeniei, un adevărat prieten. Pierderea e grea, îi vor resimţi lipsa încă mult timp, pentru că pe mulţi a fost gata să-i ajute în orice împrejurare. S-a stins fulgerător de repede, plin de forţă şi viaţă. A plâns toată noaptea cerul joi spre vineri, a plâns satul Coloniţa, au plâns rude, colegi şi prieteni.

L-am cunoscut în toamna anului 1989 prin intermediul interpretului de muzică populară Nicolae Cibotaru, finul de cununie a familiei Buzurniuc, rude de-ale mele. Ţin minte şi azi întregul dialog cu marele lăutar: „Scrii bine, dar nu este îndeajuns doar să creezi, creaţia trebuie dată publicităţii, altfel nu are folos. Mâine voi vorbi cu un prieten de-al meu, un om bun, cuminte şi cumsecade, care sunt sigur că nu va rămâne indiferent faţă de talentul tău”.

Aceasta avea să-mi spună artistul poporului Nicolae Cibotaru. Iar peste trei zile eram la redacţia revistei „Femeia Moldovei” cu caietele mele, unde regretatul Ion Proca activa ca redactor-şef şi mai îngrijea cu mare cu mare talent şi dăruire rubrica „Duminicile sufletului”, în care scria despre tradiţiile şi obiceiurile noastre de botez, nunţi, cumetrii etc.

Nu pot spune că mi-au fost publicate materialele îndată. A mai trecut ceva timp, tocmai în anul 1991 mi-am văzut editate primele versuri în revista întregirii neamului „Glasul Naţiunii”, unde scriitorul Ion Proca era secretar general de redacţie. În acest răstimp am fost de nenumărate ori sfătuită să mai chibzuiesc asupra fiecărui cuvânt, rând, gând, dacă vreau să ajung la inima cititorului.
Din 1991 până în 2008 păşeam des pragul redacţiei. Veneam cu foiletoane, tablete, versuri, articole pe teme istorice, sociale etc.
La „Glasul Naţiunii” i-am cunoscut pe regretaţii Leonida Lari, Gh. Vodă, Anatol Ciocanu. Îi urmăream cu atenţie cum lucrează agitaţi pe jurnaliştii Vlad Pohilă şi Nicolae Roibu. Mă uimea caracterul calm al redactorului-şef adjunct Vasile Nastase. Mă impresiona poetul Anatol Ciocanu, întotdeauna bine dispus şi plin de voioşie.

Mă întrebam cum poate poetul Gh. Vodă să stea nemişcat minute întregi să gândească la ceva cu ochii ţintiţi într-un singur punct? Aici, în această mare familie, mă primeau ca pe o fiică, ca pe o soră, Gh. Vodă îmi spunea blând nepoţică.
În toţi aceşti ani l-am văzut pe badea Ion (căci aşa îi spuneam cu timpul) în diferite stări. Abătut şi trist, dacă ceva nu era bine. Vesel şi glumeţ, dacă lucrurile mergeau strună. Dar niciodată nu l-am văzut înrăit, brutal sau obraznic. Nu l-am auzit plângându-se de soartă. Avea o inteligenţă şi o cultură aparte, aproape nepământească.

Cu o intuiţie dezvoltată şi un spirit de observaţie fin, ştia cum să vorbească despre oameni, mai ales despre cei dragi.
– Ai ascultat un cântec nou a interpretului Anatol Latâşev? – ia mai cântă…
Imediat aştepta răspunsul, trebuia să fii sincer şi corect, simţea când minţi.
– Nu, îi răspundeam, dar mama mea este o admiratoare înfocată a acestui artist şi sunt sigură îmi va îngâna la telefon melodia.
Imediat îi răsărea pe chip un zâmbet curat. Era bucuros că Anatol Latâşev are un fan devotat.
Altădată îl găseam studiind un manuscris al cuiva.
– La ce lucrezi, bade?
– La o traducere bună.
Şi-mi întindea manuscrisul, aştepta părerea. Aşa m-am învăţat să deosebesc lucrurile valoroase de cele minore.
Muncea mult. Rar mergea pe la adunări sau alte întruniri. Asemenea locuri zgomotoase îl deranjau, îi plăcea mult liniştea, pentru că era un om ca pâinea cea caldă… Se grăbea întotdeauna acasă la Coloniţa dragă, unde-l aşteptau soţia şi copiii. Îşi iubea mult familia.

Când avea mai mult timp, îmi povestea lucruri interesante din îndepărtata copilărie, din anii de adolescenţă… despre lucrul de gazetar la început de cale. De multe ori, scoţând rotocoale de fum, se implicau în discuţie A. Ciocanu şi Gh. Vodă, şi alţii din aceeaşi generaţie. Aveai impresia că asculţi poveşti la gura sobei. Le ascultam uluită năzdrăvăniile tinereţii. Îşi iubea mult strămoşii, via şi pomii sădiţi de el.

Mi-a rămas în memorie un caz deosebit – era anul 2009, în toiul campaniei electorale, în redacţie, ca de obicei, discuţii, fiecare îşi spunea părerea, pentru cine îşi va da votul.
– Eu voi vota pentru Mihai Ghimpu, zise badea Ion.
Eu, în replică, l-am întrebat: „Pentru că vă este văr?”. Imediat m-a întrebat de unde ştiu. Zic: „Pentru că toţi aceşti ani am ascultat atentă povestirile matale”. Doar câteva secunde i-a licărit în ochi bucuria. Apoi mi-a spus serios: „Nu că e vărul meu, dar pentru că altul mai bun nu avem în lupta pentru idealurile naţionale”.

Altădată îl vedeam că fuma neîncetat, semn că ceva îl frământă. Pe cât de serios şi corect era, tot atât de mult îi plăcea gluma. De multe ori glumea fără să schiţeze măcar un zâmbet vag şi, dacă nu-l cunoşteai bine, luai gluma în serios. Adesea mă prezenta drept fiica lui mai mare. Şi atunci când interlocutorul îi replica: „Ioane, pare-se, fiica ta e mai mică”, răspundea calm, dând de câteva ori din cap: „E fiica mea de la o dragoste din îndepărtata tinereţe, fiica mea din flori”. „Bade, îi ziceam, omul poate lua în serios gluma matale, ce va crede?”.
– N-are decât să creadă, pentru asta trăim, să mai glumim!
Mă bucuram să-l văd râzând ca un copil la glumele bunului său prieten Boris Bechet.
Dar niciodată nu l-am auzit vorbind despre bani, bogăţii şi posturi. Îmi părea că e departe cu gândul de ele. Uneori îl întâlneam ieşind din redacţie cu geanta plină de cărţi. Le procura de la librărie, cărţi rare, scumpe, care-i lipseau din biblioteca personală. Mă îndemna să cumpăr şi eu. Dacă edita o carte nouă, îl întrebam când va face lansarea. Îmi răspundea: „Lansări, lansări, ele se fac cu ocazii în legătură cu un jubileu, dar nu pentru fală”.

Ţin minte odată mi-a întins placheta de versuri a unui tânăr poet care şi-a publicat poza pe coperta din faţă. „Vai, ce poză frumoasă!”, am exclamat eu. M-a privit supărat şi mi-a zis: „Tu crezi că asta e bine. Băiatul nu e un Goethe, Hemingway sau Eminescu. Este un începător, care, fiind prea îndrăgostit de sine, riscă să nu ajungă nicăieri. Modestia, stima faţă de înaintaşi alimentează succesul.

Desigur, multă muncă şi nopţi nedormite”.
M-a învăţat multe lucruri care poate pentru cineva ar părea banale, neînsemnate, pentru mine însă a fost o adevărată şcoală.
După ce am citit cartea „Mai aproape de departe…” despre viaţa lui Nicolae Sulac, la care a muncit ani în şir, adunând fotografie cu fotografie, dialoguri, sonorizări, înregistrări radio-televizate etc., i-am zis: „Când, bade, le-ai reuşit pe toate?” Mi-a răspuns: „Am scris despre un mare artist, aşa cum am scris şi despre cumnatul meu Grigore Grigoriu, poate se va găsi un suflet să scrie şi despre mine atunci când osul se va aşeza în pământul Coloniţei, alături de părinţi şi cei apropiaţi”.
Scriu şi mă podidesc lacrimile. Tare îi era dragă viaţa cu toate bucuriile şi necazurile ei. Spunea că va trăi 90 de ani şi era ferm convins de asta.

În aceşti ani a muncit şi editat mult, a colaborat activ cu Ion Şerban de la Editura Grafema Libris, unde i-au apărut mai multe cărţi: „Coloniţa infinitului”, „Părinţii”, „Ridicarea”, „Grigore condamnat la glorie”. Ceva mai înainte, la Editura Hyperion au apărut volumele „Peţitor de vânt”, „La Ţâpova-n chilie”. Precum şi volumele „Noi nu mai vrem pământ”, „Prispe de sâmbătă seara” etc.

A colaborat cu valoroşi interpreţi, cum ar fi: Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nicolae Cibotaru, Anatol Latâşev, Nicolae Sulac, Mihai Ciobanu şi mulţi alţii.
Avea mare potenţial, aş spune uimitor de mare, dar nu întotdeauna îşi putea realiza în practică ideile. La început, era respins pentru ideile sale naţionale, pentru poezia pură în care cânta dorul de ţară, de vatra strămoşească, de limba maternă alungată de acasă. El cânta femeia, părinţii, omul simplu, corzile încărcate cu busuioc şi gutui. Era respins că nu era membru de partid şi nu se înscria în cohorta lingăilor.
Uneori îl întrebam: „Bade, mata ai aşa poezii bune, proză deosebită, de ce lipsesc din manualele şcolare?”. Mă privea liniştit, iar eu cu timpul am înţeles că asemenea întrebări îi pricinuiau durere.

Dar pe de adâncă e marea, tot atât de mare îi era răbdarea. El nu se văicăra şi nu vorbea de rău pe nimeni. În general, nu-i era dragă zarva, lumea scandaloasă şi bârfele.
În tăcere, fără a se bate cu pumnul în piept, scria în pofida tuturor relelor. Pe învăţăcei îi susţinea, îi încuraja, îi promova. Odată îmi întinse o carte: „Ţine o carte bună, a scris-o un doctor talentat, îi spune Ion Chiriac”.
Aşa ca mine şi Ion Chiriac am fost mulţi, poate şi ei în curând vor scrie curând scrisori de adio. Iar înmănuncheate între coperţile unei cărţi, aceste pagini vor căpăta o altă valoare. Prin ale noastre însemnări şi aduceri aminte va trăi în veci poetul, scriitorul, ziaristul Ion Proca. Omul care nu a alergat după glorie şi nu a cerut de la noi să-i păstrăm amintirea. Prea mare îi era modestia, aşa ca distanţa între cer şi pământ.

Pe cât era de talentat, pe atât era de cumsecade. Împletea cu sârguinţă şi dăruire munca de ziarist, poet şi scriitor cu cea de profesor, soţ şi tată. Îşi adora copiii şi nevasta. Visa să joace nunţi cu tradiţii şi obiceiuri lăsate de moşi-strămoşi, să-i cânte lăutarii, să-i sară pe braţe nepoţi mulţi şi zglobii.
Nu se gândea la moarte şi credea într-un viitor luminos.

Toată toamna şi iarna încercam să văd în ochii scriitorului urme de boală, dar Dumnealui mi-i martor, nu le vedeam.

Şi el îmi spunea: „Nu mă doare nimic, ba chiar doctorii au greşit ceva cu diagnoza, că parcă se face o nelegiuire împotriva mea, simt, înţeleg, dar…”.
Vestea despre moartea poetului a căzut ca un trăsnet peste familia mea, soţul îl respecta nespus, fiicele îi spuneau cu drag nenea Ion.

Vor trece ani şi nu voi crede că badea Ion nu mai calcă prin via de la Coloniţa, că nu stă aplecat asupra unei cărţi,nu ţine nepoţii pe braţe şi-i îndrumă spre un viitor luminos. Nu voi crede, aşa cum de doi ani nu vreau să cred că nu mai am tată.
Noi toţi suntem o mică veşnicie
Din clipe multe anii rânduim
Şi-această mare-mpărăţie
N-ar fi nicicum o avuţie,
Dacă am şti că nu murim…. (Ion PROCA)

Veronica PÂRLEA-CONOVALI, magistru în istorie, scriitoare

Guvernanții ne îngenunchează iar în fața ocupanților

Astăzi, 30 august 2013, Conducerea Partidului Liberal a organizat o Conferință de presă în cadrul căreia au exprimat nemulțumirea Partidului Liberal față de unele vizite care urmează să fie efectuate în septembrie 2013, la Chișinău.

La conferință a participat Deputatul Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal; Valeriu Munteanu, vicepreședinte PL, Președintele Fracțiunii Liberale în Parlament și Mihai Moldovanu, Vicepreședinte PL.

Liberalii consideră că vizitele vicepremierului rus Dmitri Rogozin, dar și a Patriarhului Rusiei, Kiril, în momente istorice sensibile pentru cetățenii Republicii Moldova nu sunt alese la întâmplare de către autoritățile ruse și cele transnistrene.

La începutul conferinței Mihai Ghimpu a specificat: „Noi nu suntem împotrivă ca să avem relații cu toți oficialii din toate statele, inclusiv Federația Rusă, dar ne deranjează faptul că aceste vizite sunt efectuate în zile foarte importante pentru noi, desigur și pentru ei, dar noi trebuie să ne apărăm interesele noastre, nu ale Rusiei. Dacă venea Rogozin până la 2 septembrie, sau după, nu ne deranja. Parcă a mai venit Rogozin pe 9 mai și a dansat în Piaţă(PMAN) . Patriarhul vine la 200 de ani de la înființarea Eparhiei Chisinaului, la un an de la ocupația țaristă din 1812. Adică prin vizita Patriarhului acceptăm ocupația, pentru că Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (interesant cu întreaga Moldovă, nu?) a venit ca urmare a ocupației, și atunci ne întrebăm: Cine suntem noi? Încotro ne dorim să mergem? Ne jucăm de-a Integrarea Europeană și le oferim ocupanților momentul potrivit așa cum l-au găsit în 1940 sau 1992, când au ocupat teritoriul de dincolo de Nistru?”

În continuare, Valeriu Munteanu, vicepreședinte PL, Președintele Fracțiunii Liberale în Parlament a menționat că aceste vizite nu ar fi posibile fără invitația din partea autorităților de la Chișinău: „La data de 2 septembrie, la Chișinău a fost invitat Vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Această dată, de fapt, nu a fost aleasă de către autoritățile de la Chișinău, ci de către autoritățile autoproclametei Republici Nistrene și de Federația Rusă.  Este mai mult decât explicit că scopul vizitei în Republica Moldova este alimentarea separatismului transnistrean și participarea lui Dmitri Rogozin la sărbătorirea așa-zisei independențe a teritoriului de pe malul stâng al Nistrului. Încercarea stângace a autorităților de la Chișinau de a spune că, de fapt, ei l-au invitat pe Rogozin și agenda vizitei, nu fac decât să legitimize ceea ce vor sărbători separatiștii la data de 2 septembrie, la Tiraspol.
Noi , precum a spus și Dl Mihai Ghimpu, nu avem nicio problemă cu vizitele oficialilor ruși, țară cu care noi avem relații multidimensionale, dar când aceste vizite se fac cu umilința poporului nostru, nu putem tolera acest lucru. Mult mai deranjant este, desigur, altă invitație făcută Patriarhului Rusiei Kiril pentru că,  conform uzanțelor, Patriarhul nu poate să viziteze o țara dacă are doar invitația comunității religioase către care se adresează, ci are nevoie, în mod obligatoriu, de invitația autorităților statale.  Sună destul de ilar și batjocuritor la adresa cetățenilor din Republica Moldova, dar așa este:  guvernanții noștri de astăzi au invitat Patriarhul Rusiei să sărbătorească 200 ani de la ocupație, or putea fi aleasă o alta dată pentru a satisfce dorințele credincioșilor noștri de a-l avea pe acest teritoriu pe Patriarhul al cărei Mitropolii se supune”.

Valeriu Munteanu a mai accentuat că: „Aceste invitații au fost făcute cu multă umilință, și nu s-au oprit aici guvernanții noștri, ci au mai făcut câteva acțiuni pentru a intra în voie Moscovei politice. Ieri, la Guvern, a fost discutat un proiect de  lege unde  a fost abordată  denumirea sărbătorii de 31 august – sărbătoarea „Limba noastră cea română” și de principiu Guvernul a hotărât să renunțe la sintagma „cea română”,  sintagma care probabil îi deranjează nu doar pe ei, ci și pe invitații lor. Aceste lucruri ne duc la gândul că actuala guvernare i-a depășit în idei, atitudine și acțiuni chiar și pe comuniști, întrucât ei au avut anumite rezerve pentru a nu trezi nemulțumirea populației”.

Președintele Fracțiunii Liberale în Parlament a ținut să evidențieze lipsa reacțiilor din partea conducerii republicii: „Dacă observați, în această perioadă sunt cu toții cuminți, și partidele de la guvernare, și grupurile care au încăput la guvernare, și comuniștii – toți sunt cuminți!  Doar Partidul Liberal este cel care semnalează, cel care încearcă să spună că integrarea Republicii Moldova în UE trebuie făcută cu capul sus, cu coloană vertebrală și necondiționat. Această încercare umilitoare de a intra în voie rușilor cred ca și-a găsit răspunsul ei prin atitudinea pe care a avut-o Ambasadorul Federației Ruse în RM care a spus foarte clar că parafarea Acordurilor de Asociere a Republicii Moldova cu UE, care se poate produce în noiembrie 2013, va crea mari dificultăți relațiilor RM cu Federația Rusă, mai ales pe dimensiunea comercială. Nu a fost nici un apropo, ci a fost mai mult decât un ultimatum pe care l-au dat rușii Republicii Moldova și acest mesaj a ramas fără atitudine și fără comentarii din partea autorităților de la Chișinau”.

Mihai Moldovanu, Vicepreședinte PL, a precizat că într-adevăr, aceaste vizite care vor fi efectuate  în septembrie sunt pline de avertismente și șantaj din partea Federației Ruse și așa a fost de fiecare dată când Rogozin a venit la Chișinău. Vicepreședintele PL a mai menționat că: „Noi, cetățenii Republicii Moldova, ne-am ales calea și direcția de dezvoltare –  Integrarea Europeană, de aceea trebuie cu demnitate și verticalitate să o ducem până la capăt. Partidul Liberal susține această directivă și întotdeauna a fost consecvent în luarea deciziilor”.

Președintele Liberalilor, Mihai Ghimpu, a mai spus în cadrul conferinței că este indignat de tăcerea guvernanților după declarația Ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova, întrucât aceasta înseamnă un amestec direct în treburile interne ale republicii: „Care este treaba Rusiei sau a Ambasadorului Federației Ruse în ce direcție va merge Republica Moldova sau unde și cu cine se va integra?  Au recunoscut Republica Moldova ca stat independent, dar acest lucru, să înțelegem, a fost făcut doar reieșind din conjunctura care era atunci, adică independenți, dar totuși dependenți de politica lor ocupantă. Când se va liniști odată Imperiul acesta rus, țarist, sovietic? Când vor întelege că popoarele au aceleași drepturi și ele decid cu cine să se integreze și în care direcție să meargă? Și să știți că totul depinde de noi, dacă nu avem demnitate, avem ceea ce avem – umilință. Nu ar fi venit nici Patriarhul Rusiei și nici Rogozin la Chișinău fără invitația noastră!  Iată ce înseamnă lipsa Partidului Liberal din Coaliția de guvernare… Niciun om, nicio societate, nicio națiune nu a existat dacă a lipsit demnitatea, mândria de țară, de neam, de om, de pamânt. Dacă ești Președinte sau Prim-ministru, înseamnă că trebuie să ai grijă să reprezinți acest popor cu demnitate. Greutăți întotdeauna au fost și vor fi,  dar cărei națiuni i-a fost simplu să-și apere Libertatea și Demnitatea? ”

Președintele Partidului Liberal a abordat și subiectul proiectului de lege cu privire la excluderea sintagmei „cea română” din denumirea sărbătorii „Limba noastră cea română”, celebrată la 31 august din 1991. În legătură cu aceasta Mihai Ghimpu a punctat: „Este o mare rușine că la doar câteva zile după sărbătorirea independenței Republicii Moldova să vii cu propunerea să excluzi sintagma „cea română” din denumirea sărbătorii „Limba noastră cea română”.  Bănuiesc că motivul este să fie sarbatorită, la 31 august, ziua tuturor limbilor, dar câte popoare locuiesc în Federația Rusă, se aude acolo o altă limbă? Nici comuniștii nu au avut o asemenea propunere! Halal de așa patrioți și așa guvernare, aceasta este ca și cum ai renunța la mama care te-a născut.  Și D-na deputat Ana Guțu vine cu o sesizare la Curtea Constituțională în care menționează că dacă limba este scrisă în Constituție ca fiind Limbă moldovenească cu grafie latină, este aceeași limbă – Limba română. Cum adică, dacă este cu grafie latină, Limba moldovenească este Limba romană, dar dacă e în chirilică, e moldovenească? Aceasta nu  înseamnă altceva decât recunoașterea Limbii moldovenești pe care ne-au adus-o cu baionetele ocupanții în 1812 și 1940. Or este departe D-na deputat Guțu să cunoască multe lucruri elementare, or reprezintă interesele Rusiei. Iar Guvernul, în loc să vină cu un aviz împotriva inițiativei, să explice clar că avem decizia Academiei de Științe a Moldovei care  demonstrează și argumentează că este Limba română și nu poate sa fie delimitată Limba în dependență de grafie, el stă pitit și tace.  Unde s-a mai auzit așa ceva?
Noi, Partidul Liberal, rămânem alături de valorile noastre naționale, de tot ceea ce prin multă muncă și luptă au apărat iubitorii de neam până acum – Limba română, alfabet latin, tricolor, adevăr și vom continua lupta cu fermitate spre Integrarea Europeană”.

Valeriu Munteanu a venit cu o completare la cele spuse și a anunțat că Deputații Fracțiunii Liberale vor face o interpelare și, dacă este cazul, o vor formaliza către autorități pentru ca să fie făcută publică invitația pentru Patriarhul Rusiei, Kiril și invitația pentru Dmitri Rogozin. „Vom face această interpelare și  cel mai mult ne interesează pe noi, dar și pe fiecare cetățean al Republicii Moldova ar trebui să-l intereseze, care este partea motivantă a acestei invitații unde autoritățile de la Chișinău îl invită pe Patriarhul Kiril și motivează necesitatea acestei vizite anume în septembrie,  or de departe este clar că aceste vizite sunt prilejuite celor 200 ani de ocupație. Iată guvernanții noștri ne umilesc în felul acesta și vrem să aflăm care oficial a îndrăznit să semneze o astfel de invitație la Chisinau”, a mai precizat Președintele Fracțiunii Liberale din Parlament, Valeriu Munteanu.

La întrebările pe care le-a primit din partea jurnaliștilor, Mihai Ghimpu a precizat că unica soluție este ca Republica Moldova să meargă ferm înainte, cu capul sus, asumându-și toate riscurile, căci numai așa poți să fii liber. „Nu e liber poporul, natiunea care azi stă în picioare, iar mâine în genunchi. Trebuie să mergem înainte, să nu credem că prin invitația lui Rogozin sau a Patriarhului Rusiei noi vom liniști Kremlinul. Rusia are politica ei pe care o cunoaștem de 200 de ani, noi trebuie să o avem pe a noastră,  sigur că va fi greu, dar cine a obținut libertatea cu sticle de vin și coșuri de bomboane? Toți au luptat pentru ea! Stimati cetățeni, meritați o viață liberă, frumoasă, în baza valorilor, acolo unde omul are prioritate și legea, dar nu cei care stau pe scaun și dețin funcții. Fiecare om, fiecare popor, merită să trăiască în Bunastare, având Dreptate și Libertate!”, a completat Președintele PL.

La finalul conferinței, Mihai Ghimpu a venit cu un mesaj de felicitare către cetățenii Republicii Moldova cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”, celebrată la 31 august: „Fiind în preajma sărbătorii „Limba noastră cea română”, vă felicităm și vă aducem mulțumiri că ați fost, sunteți și veți fi vorbitori și luptători pentru această Limbă care se numește Limba noastră cea română, o Limbă dulce, foarte dulce, mai dulce decât toate Limbile vorbite pe acest pământ”.

Departamentul Imagine și Comunicare al PL
30 august 2013

De ce şi cât va sta în genunchi în faţa Rusiei R.Moldova?

În genunchi în faţa Rusiei stau nu cei ce conduc Republica Moldova,  ei se cred pe cal, iar unul din ei crede că el este „primul”; în genunchi stă poporul, adică noi, românii-moldoveni, cărora de peste 200 de ani străinii, şi-n primul rând ruşii, ne tot spun cine suntem, cum se numeşte limba vorbită de noi, cu cine să fim şi cu cine să nu fim împreună.  Pentru Rusia e crucial ca Republica Moldova să nu fie nici cu Uniunea Europeană – în marea familie a civilizaţiilor cultivate, nici cu România, de care o leagă  istoria şi sângele, ci cu Rusia; dovada – istoria falsificată de ea începând cu 16 mai 1812 !!! Alexandru I cu Golenisciev-Kutuzov, Stalin cu Molotov, Putin cu Kozacul si superstrategul sau Rogozin au fost şi sunt cei, care zi şi noapte se gândeau şi se gândesc în continuare cum să ne facă „fericiţi”. Iată „povestea” Rusiei despre ocupaţiile din 1812, 1940, 1944: „salvaţi” şi ,,eliberaţi”, chipurile, de Imperiul otoman şi de romani – în consecinţă, Ţara Moldovei ruptă-n două în 1812, iar România – în 1940.

În prezent suntem liberi şi independenţi, recunoscuţi şi de cei ce ne-au ocupat, de Rusia, dar nu liberi de a adera la  Uniunea Europeană sau de a ne uni cu România, ţara tuturor românilor; independenţi, dar dependenţi  de Rusia, până ne va ocupa din nou, este vorba de timp şi de conjuctura potrivită Rusiei, aşa cum a fost  în 1812-40-44 şi 1991, cand au ocupat Transnistria şi oraşul Tighina (dacă n-au putut avea tot teritoriul, au înşfăcat măcar o parte, doar ca să se poată menţine în Balcani).

Ne-au băgat ideea  că suntem „moldoveni” de naţionalitate şi vorbim „limba moldovenească”, dar de vorbit să vorbim  în rusă, nu la ei în ospeţie,  la  noi, acasă, de parca am fi în Kaliningrad.

Rusia nu vrea să avem o Istorie a românilor. Ea vrea ca Istoria Republicii Moldova să fie scrisă pe placul ei, ca în anii de trista ocupaţie!

R. Moldova – stat independent!!! Dar cu Mitropolit subordonat Patriarhiei Rusiei, de parca am fi republica Volgograd! La toate serviciile divine obligatoriu este pomenit Patriarhul Rusiei şi nu cel al României, cum ar fi corect; nici cum nu vor să recunoască originile noastre româneşti, de aceea neagă spiritualitatea care ne defineşte.

Aşa au văzut şi aşa  văd conducătorii Rusiei „fericirea” a patru milioane de români moldoveni, care au locuit şi locuiesc în spaţiul pruto-nistrean – teritoriu moştenit de la strămoşii noştri daci, şi nicidecum al Rusiei, cum pretindeau foştii şi pretind unii dintre actualii politicieni ruşi.

Am păşit în al 202 an de cand ne-aţi „fericit”, mulţumim , spasibo,  uvajaemîe gospoda Rossii, no mî v vaşei pomoşci i sciastii ne nujdaemsia, nahlebalisi russkogo „sciastia” naşi roditeli, dedi, pradedi i bratiia.

Trist, dar adevarat e când spunem, că libertatea  unui popor nu întotdeauna depinde de el sau de conducătorii pe care îi are, cu toate că ultimii au rolul decisiv în salvarea libertăţii  poporului; exemple avem multe în istoria omenirii (războaiele câştigate de Ştefan cel Mare şi Sfânt, Domnitorul Moldovei; cel câştigat de Filanda în lupta cu URSS etc.)

Şi totuşi, făcând abstracţie de conjuncturile politice, soarta unui popor a depins întotdeauna şi în toate timpurile de cel, care se afla la cârma statului, fie el domnitor, preşedinte sau prim-ministru, căci el a fost şi rămâne pentru mulţime exemplu de demnitate…  Nu degeaba există expresia „funcţie de demnitate publică” , presupunându-se de la sine, că aceasta obligă la exemple pozitive. Exemplele, la noi, însă, pot fi diferite… Astăzi, unii, gustând puterea, uită de menirea funcţiei pe care o deţin şi cred că pot face cu ea tot ce-şi doresc. Trădarea şi punerea în genunchi a propriului popor, pe care ţi-a căzut norocul să-l conduci – această jertfă nevinovată adusă străinului, nu mai este una de ocară, cum nu mai este pentru unii  o ruşine să furi…

Aş putea să dau exemple din istorie, dar nu acest scop urmăresc; vreau să mă refer nu  la trecutul nostru istoric, unde am avut de toate: şi viaţă dată pentru libertatea poporului, dar şi trădare în numele propriului orgoliu – orgoliul de a fi primul în toate. Dar poţi oare fi  „primul”, îndeplinind ordine străine, deci, fiind de fapt în  simbrie la străin, adică sub un străin?

Vreau să vorbim despre prezent, deoarece cunoaştem, că prezentul construieşte viitorul.

Aşadar, de ce stă R. Moldova în genunchi în faţa Rusiei, de ce tac moldovenii când văd că alesul lor, în loc să-i conducă cu demnitate, spune ce le convine/place conducătorilor Rusiei, semnează ce documente vor ei! Într-un cuvânt, face tot cum doreşte Cremlinul, altfel cum să înţelegem, că după ce juri pe  Constituţia R. Moldova, semnezi Acorduri cum prevede legislaţia Rusiei, nu cum prevede legislaţia noastră. Cred că deja aţi înţeles că este vorba de Vlad cel Filat, care la o întâlnire cu brigadirul colhozului „PMR” a dat jos de pe perete stema de stat şi tricolorul, ca să nu-l streseze pe acesta, iar la ultima intâlnire din 5 decembrie 2012 cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat Acordul „sărbătorilor”, Acord, care prevede organizarea în fiecare an, de 9 mai, sărbătoarea „victoriei în Marele  Război pentru  apărarea Patriei”, „uitând” că legislaţia R. Moldova prevede sintagma „al doilea război mondial”! Iată, stimaţi români – moldoveni, cine ne pune în genunchi în faţa conducătorilor Rusiei, iată de ce superstrategul Rogozin şi-a făcut apariţia pe data de 9 mai în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Ce credeţi, stimaţi cetăţeni, despre asemenea conducători? Care ar fi motivul acestor conducători, care jură cu mâna pe Constituţia R. Moldova, dar după ce ocupă funcţia uită de jurământ şi fac doar ce vor ei sau ce li se spune de undeva, din piaţa Roşie, fie în folosul personal, fie în interesul străinului, numai nu în folosul poporului? De ce apără interesele Rusiei şi nu ale statului, în numele căruia au jurat. O să spuneţi, că politica e o mare c… sau că aşa ni-i norocul şi această soartă ne este dată de la Dumnezeu… nu pot să fiu de acord, Domnul cel de sus a dat poporului român ceea ce a dat tuturor popoarelor şi spun aceste cuvinte în ziua Paştelui Blajinilor (Dumnezeu să-i odihnească pe cei morţi şi-n primul rând pe cei, care au murit pentru cauza poporului lor). Problema e în noi, dragi români, da, e în noi şi stiţi de ce, pentru că:

– ne place să fim amăgiţi;

– nu ne plac oamenii cinstiţi sau ne plac mai puţin;

– moldovenilor le plac tradătorii şi le place să-i ierte („tradare să fie, dar să ştiu şi eu”, vorba lui Caragiale);

– suntem prea orgolioşi şi plini de sine şi mai repede ne dăm cu cel ce ne tradează, ce ne amăgeşte, ne fură, decât cu adevărul şi dreptatea;

– ne bucurăm când stăpânul sau trădătorul  ne aruncă câte un os, chiar de pierde poporul;

– folosim omul şi Ţara în interes personal sau în interesul „şefului” şi al străinului, numai să ne fie bine;

– ne place să slujim mai mult străinului, decât poporului;

– ne place să trăim cu capul aplecat, decât cu capul sus şi cu demnitate;

– ne place să vorbim în limba rusă,  cu toate că  am fost ocupaţi de Rusia, decat în limba română;

– îi credem pe cei ce ne-au ocupat mai mult decât pe ai noştri în problemele ce ţin de identitatea noastră, de denumirea limbii  vorbite, de adevarata istorie a noastră;

– ne place să fim mai bine cu străinul, decât cu fratele;

Întru-un cuvânt, ne place cel ce ne ocupă, ne trădează, ne amăgeşte, ne fură, ne sărăceşte moral şi material, dorind totodată să trăim în libertate, în bunăstare şi cu multă dreptate. Asa ceva, dragi români de pretutindeni, Dumnezeu n-a dat, Maria sa a dat Omul, pamântul, aerul şi apa pentru el, în rest totul e în mâna lui şi depinde totul de el, atât soarta lui, cât şi soarta poporului său.

Iată,  din punctul meu de vedere, răspunsul la întrebarea „de ce şi cât va sta R. Moldova în genunchi în faţa Rusiei”.

Vorba populară: Dumnezeu dă, dar în torbă nu pune. Este o dovadă în plus a vieţii trăite de român, fie el moldovean, muntean, ardelean, bănăţean, oltean, bucovinean, maramureşean, sau transnistrean… În toate timpurile, indifirent de cine i-a fost domnitorul sau Prim- ministrul. Aşadar, nu uitaţi să vă cumpăraţi torbă, dar aveţi mare grijă ce puneţi în ea – fericire sau necaz, dragoste sau ură, omenie sau despotism, grijă de OM, de Ţară sau slugă la stăpân, valori şi principii sau orgolii şi autoritarism, onestitate şi demnitate sau minciuni şi hoţie…

Fiecare naţiune şi  popor îşi dezvoltă singur calităţile sale. Noi, urmaşii lui Decebal, nu am fost un popor războinic, ne-am croit viaţa fără războaie, nu am ocupat teritorii ce nu ne aparţineau şi nu am luat de la nimeni nici o farmătură, am trait din munca noastră. Istoria, însă, ne demonstrează, că nu toate popoarele au procedat la fel; unul din ele este şi poporul rus, căruia i-a plăcut şi încă îi mai place să ocupe şi să subjuge popoarele mici. De ce, ce nu le ajunge, zău nu înţeleg, doar astăzi au de toate, înafară de respect din partea popoarelor subjugate. Politica Rusiei de a domina în toate, inclusiv şi-n cele rele, ştirbeşte foarte mult din ceea ce a lăsat ca moştenire poporul paşnic, din ceea ce creează şi astăzi scriitorii, arhitecţii, inginerii, oamenii de cultură şi artă (teatrul, pictura, cinematografia, jurnalismul, radio, TV ect.). Dacă scriitorii, oamenii de cultură, au schimbat  la faţă Rusia, atunci oamenii politici de astăzi menţin, din păcate, faţa Rusiei ţariste şi comunisto-sovietice. Din ce motive tac cetăţenii  Rusiei timp de 200 de ani despre politica imperială a statului lor în privinţa popoarelor mici. Nu cumva aceasta-i o caracteristică a  poporului rus, creată de secole; nu cumva Basarabia istorică şi Transnistria ar fi fost ocupate, indifirent de cine era sau cine este la cârma Rusiei? Păcat, timpurile şi lumea s-au schimbat şi doar în folosul poporului rus va fi, dacă se va schimba şi faţa Rusiei  politice.

Cu cine, totuşi, sunteţi, Dna Guţu?..

Cu corupţii şi cu comuniştii sau cu alegătorii care au votat împotriva corupţiei şi a comuniştilor?

Ana Gutu: ,,Corupţia nu are culoare politică şi ea trebuie combatută pe toate palierele”…  „PCRM-ul  niciodată nu va juca în favoarea AIE”.

Aveţi perfectă dreptate, Doamna Guţu, dar vă rog să explicaţi alegătorilor PL, şi nu numai, ce s-a întâmplat după 19 februarie de aţi schimbat la 180 de grade poziţia D-stră faţă de corupţie şi atitudinea faţă de comunişti. Când aţi pledat pentru adevăr, atunci sau acum, când susţineţi din toate puterile corupţii şi aţi votat împreună cu PCRM demiterea lui M. Lupu din funcţia de Preşedinte al Parlamentului şi, astfel, aţi creat condiţii pentru dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate. De ce folosiţi cauza naţională – integrarea europeană doar pentru a-l susţine pe V. Filat? Ce are V. Filat cu cauza europeană după ce am rămas din cauza lui şi fără Guvern, şi fără Parlament în anul Summit-ului de la Vilnius? Doar ştiţi foarte bine că declanşarea  crizei politice a început cu denunţarea Acordului AIE de către V. Filat şi votul dat de PLDM împreună cu PCRM pentru lichidarea funcţiei de Prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Apropo, ştiţi că dl Ion Hadârcă a tânjit şi poate mai tânjeşte după această funcţie, dacă nu chiar pentru cea de Preşedinte al Parlamentului? Cum o să vă simţiţi si ce o să spuneţi oamenilor în cazul în care V. Filat va face alianţă cu comuniştii sau în cazul alegerilor anticipate, datorită cărora aţi lovit în mine ca Preşedinte şi  aţi încercat să puneţi mâna pe partid şi aceasta doar că eu nu plac Kremlinului şi nu susţin mafia în scaunul puterii?

P.S. Aş scrie un răspuns consilierului Preşedintelui N. Timofti, dl Ion Păduraru, la articolul său, dar i-ar fi prea gras să fac eu acest lucru. Am să mă limitez doar la o întrebare. Cum explicaţi faptul, dle Păduraru, că sunteţi consilierul Preşedintelui care este ales neconstituţional, vorba D-stră  spusă la unele emisiuni TV cum ar fi: Fabrika(PublikaTV), În Oglindă(EuroTV) şi în cadrul unui interviu acordat pentru jurnal.md

http://www.eurotv.md/video-emisiune-in-oglinda-17-01-12

http://www.jurnal.md/ro/news/ex-ministrul-justi-iei-critica-cea-mai-ru-inoasa-hotarare-a-cc-214724/

 Interviul cu Ana Guţu

Europa Liberă: Doamnă Guţu, cât de gravă e astăzi situaţia? S-a ajuns totuşi la o criză profundă în societate, din moment ce vârful puterii nu se înţelege?

Ana Guţu: „Nu cred că am putea vorbi despre o criză profundă în societate. Deocamdată suntem într-un blocaj politic, fiindcă o componentă a Alianţei pentru Integrare Europeană a denunţat acordul care a fost semnat în decembrie 2010. Cred că există şanse de rescriere a acestui acord, din moment ce componenta PLDM – care este cea mai numeroasă – îşi doreşte acest lucru. Cel puţin, din câte ştiu eu, Partidul Democrat este de acord să se aşeze la masa de tratative. Partidul Liberal dintotdeauna a pledat pentru păstrarea Alianţei pentru Integrare Europeană, fiindcă această şansă pentru moment este unica, nu există alternative şi ea trebuie valorificată, cu orice preţ. Adică politicienii sunt obligaţi, în faţa alegătorilor, în faţa proiectului pe nume statul Republica Moldova, să dea dovadă de discernământ şi maturitate politică pentru a merge înainte.”

 

Europa Liberă: Rescrierea acordului ce înseamnă?

Ana Guţu: „De fapt, acordul care mai era în vigoare nu mai corespundea realităţilor, fiindcă, conform acordului, Marian Lupu trebuia să devină preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu trebuia să devină speaker şi aceasta nu s-a întâmplat. Totuşi orice acord scris ajunge, la un moment, să nu mai corespundă realităţilor. S-a mers pe filiera susţinerii în continuare a acestui acord, dar a fost pusă la îndoială şi necesitatea politizării anumitor instituţii ale statului, şi probabil, în urma acestui discurs, care a parvenit, inclusiv de la societatea civilă, totuşi s-a ajuns la acest conflict intern.”

 

Europa Liberă: Rescrierea acordului ar însemna că totuşi PL-ului trebuie să îi revină o funcţie importantă?

Ana Guţu: „Partidul Liberal nu a formulat anumite pretenţii în acest sens. Suntem, de fapt, în expectativă, fiindcă nu ştim ce vor propune colegii noştri din PLDM. Din câte ştiu, există deja un draft al noului acord. Suntem curioşi să vedem care este conţinutul acestui nou acord. Nu am primit deocamdată nici invitaţie să ne aşezăm la masa de negocieri. Suntem în aşteptare.”

 

Europa Liberă: Cât timp trebuie ca să se limpezească apele?

Ana Guţu: „Dacă ar fi existat suficientă maturitate politică din partea liderilor politici, aceasta trebuia să se întâmple în weekend, fiindcă – dincolo de animozităţi, pretenţii şi ambiţii care sunt exagerat de mari în condiţiile Republicii Moldova – trebuie să fie mereu loc şi pentru responsabilitate. Nu putem să ne permitem să facem nişte jocuri periculoase şi să vedem cine e mai tare aici, în Republica Moldova. Mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, am sperat că, în weekend, s-ar fi întâmplat această întâlnire, cu participarea preşedintelui statului, domnul Nicolae Timofti, poate chiar şi cu expertiză internaţională din partea reprezentantului UE şi ambasadorului Statelor Unite, aşa cum a solicitat, de fapt, şi Partidul Liberal, dar nu a fost să fie. Aceasta mă îngrijorează cel mai tare.”

Europa Liberă: Doamnă Ana Guţu, pe de o parte, parcă toate 3 componente ale Alianţei – constituante ale, nici nu ştiu cum să-i zic, fostei Alianţei pentru Integrare Europeană – insistă pe ideea că alegeri parlamentare categoric nu ar fi momentul să se desfăşoare, Alianţa trebuie să se menţină. Pe de altă parte, totuşi fiecare trage jăratec la turta sa şi se lasă impresia că deocamdată rămâne, ca în fabula lui Donici, „racul, broasca şi o ştiucă”.

Ana Guţu: „Nu ştiu dacă am putea spune că fiecare trage la turta sa. Reiterez disponibilitatea Partidului Liberal de a ne aşeza la masa de negocieri. Din păcate, există carenţe pe dimensiunea comunicării între liderii partidului. Şi, în acest sens, am şi avut o iniţiativă – doamnele din PL – un apel către doamnele din celelalte componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană, să temperăm un pic aceste metafore, uneori nelalocul lor, care au fost proliferate din gura tuturor liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană şi, cât de curând, să ne aşezăm la masa de negocieri. Dar nu am primit un răspuns pozitiv şi ne pare rău de acest lucru, fiindcă poate o prezenţă feminină, inclusiv în componenţa consiliului AIE, ar fi stăvilit un pic aceste caractere uneori, care sunt prea aprinse.”

 

Europa Liberă: Şeful statului a anunţat că, pe parcursul acestei săptămâni, ar putea să convoace dumnealui liderii Alianţei şi poate nu numai liderii Alianţei, într-un format mai extins, reprezentanţii tuturor formaţiunilor care au creat această coaliţie de guvernare, pentru a se identifica o soluţie şi astfel poate se depăşeşte totuşi această stare de spirit.

Ana Guţu: „Sperăm, şi suntem în aşteptare. Eu cred că această procedură de convocare a unei eventuale reuniuni trebuia să aibă deja loc. Suntem în ziua de marţi, totul s-a întâmplat miercuri. Iată e deja o săptămână, cred că e cazul să dăm dovadă de mai mare celeritate şi viteza acestor convocări şi reuniuni să fie mult mai mare.”

 

Europa Liberă: Între timp, aceste descinderi pe la instituţiile statului, s-au dat publicităţii nişte convorbiri telefonice, ce se întâmplă? Elementele de şantaj sunt puse în funcţiune?

Ana Guţu: „Nu mi-ar place să utilizez acest cuvânt, „şantaj”, probabil că se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple ceva mai demult. Cu toţii ne-am dorit lupta împotriva corupţiei, o luptă sistemică şi nu sporadică, aşa cum se întâmpla înainte. Dar lupta împotriva sistemului este una anevoioasă. Şi nu cred că persoanele, care sunt acum în anumite funcţii şi care şi-au imaginat că pot să subjuge sistemul care a fost pe larg exploatat, în timpul guvernării neo-comuniste a lui Voronin, poate fi păstrat şi în continuare. Este dureros acest fapt, fiindcă e greu peste noapte să începi să respecţi conceptul de integritate. Dar trebuie să se întâmple. Nu cred că este vorba de şantaj.

În faţa legii toată lumea trebuie să fie absolut egală, de la vlădică până la opincă. Legea este una pentru toţi. Şi, dacă cineva a încălcat legea, organele de drept trebuie să-şi facă datoria. Şi nu cred că este cazul să ne împotrivim şi să ne apărăm exponenţii unui sau altui partid. Şi să spunem că ei sunt curaţi ca lacrima, doar pentru faptul că sunt colegi de partid. Corupţia nu are culoare politică şi ea trebuie combătută pe toate palierele.”

 

Europa Liberă: Eventual, dacă se ajunge la alegeri anticipate, ce înseamnă pentru Moldova un scrutin parlamentar anticipat?

Ana Guţu: „Încetinirea, dacă nu chiar stoparea cursului nostru european, fiindcă tot aparatul funcţionăresc va fi în aşteptarea rezultatelor acestor alegeri. Înseamnă o campanie foarte dură, în care fiecare partid îşi va revendica un loc sub soare şi va dori să acceadă la putere. Şi este vorba nu doar de actualele partide parlamentare, dar şi de cele extraparlamentare, care se vor cu tot dinadinsul la cârma Republicii Moldova. Cel mai mare perdant în această eventuală campanie de alegeri anticipate va fi cetăţeanul Republicii Moldova. Şi nu ne dorim deloc acest lucru.”

 

Europa Liberă: Dar sunt voci care spun că va pierde democraţia şi democraţii.

Ana Guţu: „E adevărat. Nu este exclusă o surpriză, adică o ascensiune a forţelor anti-europene. Şi atunci riscăm cu toţii să ne pomenim într-o orientare, pe dimensiunea politicii externe, absolut opusă celei care este astăzi şi care este vectorul european.”

Europa Liberă: Şi unii nu exclud că aţi putea să reveniţi în Legislativ, dacă se convoacă alegeri parlamentare anticipate, exact în aceeaşi formulă.

Ana Guţu: „De fapt, cercetările sociologice despre aceasta şi ne vorbesc, că opţiunile electoratului nu se schimbă foarte des şi foarte brusc. Posibil să repetăm acest scor din 2010 şi să ne pomenim exact în aceeaşi formulă, şi să fim din nou condamnaţi să discutăm. Şi, de fapt, discuţia şi dialogul sunt soluţiile adecvate pentru orice blocaj politic, pentru orice criză politică.”

 

Europa Liberă: Admiteţi o reformatare a guvernării?

Ana Guţu: „Nu ştiu dacă există cuvântul „reformatare”, nu există aşa termen, „reformatare.”

Europa Liberă: Reconfigurare.

Ana Guţu: „Reconfigurare, după alegerile anticipate?”

 

Europa Liberă: Până.

Ana Guţu: „Nu cred că va fi o reconfigurare a guvernării. Dincolo de ambiţiile, uneori foarte personale şi personalizate, nu cred că va exista posibilitatea reconfigurării guvernării. Mă refere la accederea la putere a Partidului Comuniştilor. Nu cred.”

 

Europa Liberă: E nevoie de remanieri guvernamentale?

Ana Guţu: „Dacă unii exponenţi ai deciziilor guvernamentale, care sunt miniştri, viceminiştri, nu fac faţă obligaţiunilor funcţionale, suntem deschişi pentru demiterea cutărui sau cutărui ministru, viceministru, dar să fie puse pe masă şi argumentele care să vorbească împotriva gradului de responsabilitate a respectivului ministru. Remanierile de dragul remanierilor nu dau nimic. Eu înţeleg că este o măsură foarte populară şi populistă în faţa alegătorilor şi cetăţenilor, dar, dincolo de aceste lupte viscerale pe interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană, sunt împotriva personalizării culpabilităţii.

Nu poate o singură persoană să poarte vina pentru toate nevoile şi nenorocirile care se întâmplă în Republica Moldova. Trebuie să fim foarte atenţi, fiindcă există oameni şi oameni, există miniştri şi miniştri, există politicieni şi politicieni, şi, de fapt, responsabilitatea este a noastră, a tuturor celor care suntem la putere. Şi vina o purtăm cu toţii împreună. Să vedem însă cum facem ca să constituim cu adevărat o echipă, care îşi doreşte să aibă nişte acţiuni concertate şi acţiuni direcţionate pe calea cea dreaptă. Şi mă refer la parcursul nostru european.”

 

Europa Liberă: Din discuţia cu dumneavoastră, înţeleg că arma, securea războiului poate fi îngropată.

Ana Guţu: „Poate fi îngropată şi trebuie să fie îngropată. Şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă, în primul rând, liderii din cadrul AIE. Ne dorim pace, ca să facem referire la un dicton latin: „Si vis pacem para pacem”, vrei pace, pregăteşte pace, dar nu securea războiului pe care trebuie să o fluturăm deasupra capului, fiindcă aceasta nu ne va aduce deloc beneficii.”

 

Europa Liberă: Ce veţi discuta joi şi vineri în Parlament?

Ana Guţu: „Sunt incluse pe ordinea de zi proiecte, care regulamentar au trecut procedura legislativă. Sperăm că se vor desfăşura în condiţii normale aceste şedinţe plenare ale Parlamentului. Dar desigur că, dacă până atunci nu se reuşeşte renegocierea acestui acord, asupra căreia insistă fracţiunea PLDM, cred că vor mai fi şi… vom asista şi la, poate la surprize neplăcute în cadrul şedinţelor Parlamentului.”

 

Europa Liberă: Surprize neplăcute ar mai include şi?

Ana Guţu: „Poate proceduri de vot, mă refer la coalizarea PLDM-PCRM, nu aş vrea să se speculeze prea mult pe acest fapt, dar să nu uităm că PCRM-ul niciodată nu va juca în favoarea Alianţei pentru Integrare Europeană. Şi eu cred că ei sunt extrem de fericiţi acum, că ceea ce se întâmplă în Alianţa pentru Integrare Europeană, de fapt, se întâmplă fără ingerinţa lor şi ei nu decât să stea deoparte şi să bată din palme.”

Europa Liberă: Şi fericirea lor e adusă pe tava chiar de către AIE.

Ana Guţu: „Exact. Se întâmplă ceea ce se întâmplă şi, de fapt, aceasta le aduce puncte electorale lor şi nu nouă.”

Valentina Ursu, http://www.europalibera.org

Înainte, că „înainte era mai bine”…

Domnule Constantin Cheianu şi toţi cei care sunteţi încorporaţi  în calitate de ofiţeri în ,,armata,, bancherului Viorel Ţopa şi a ,,pilotului,, Victor Ţopa: Sergiu Mocanu, Nicolae Negru, Petru Bogatu, Bogdan Ţârdea, precum şi caporalii-blogheri care mă atacă zi şi noapte doar pentru că nu-l accept pe prietenul de meserie al lui Viorel şi Victor Ţopa, patronii Jurnal TV, adică pe V.Filat, din nou, în funcţia de Prim-ministru. Domnule Cheianu, e adevărat că sloganul Partidului Liberal în alegerile din toamna anului 2010 a fost „Toţi pentru Europa, Europa pentru toţi!”, dar aceasta nici pe departe nu înseamnă, stimaţi apărători ai lui V. Filat, „Toţi pentru corupţie, contrabandă şi trădare,  Europa pentru hoţi!”. Ceea ce faceţi voi, cei nominalizati, în unele emisiuni şi pe blogurile jurnal.md demonstrează cu lux de amănunte că lucraţi pentru  hoţii Ţopa, care  pe dreptate au fost judecaţi (la acest subiect voi reveni) şi sunt în strînsă legătură cu fostul prim-ministru Vlad Filat. De ce? E simplu de înţeles: şi unul, şi ceilalţi doi sunt din acelaşi aluat; şi Viorel Topa, şi V.Filat au folosit Banca de Economii în interesul lor, numai că V.Ţopa este fugar pentru că a fost judecat,  iar V.Filat se vrea din nou prim-ministru, crezînd că această funcţie, poate, îl va salva. Posibil, doar pe un timp, fiindcă cei care încalcă grav legea, mai devreme sau mai tîrziu, indiferent de funcţie, sunt traşi la răspundere penală. Exemple  nu vă dau, pentru că le cunoasteţi.

Domnilor intelectuali, luptători pentru adevăr şi dreptate, patrioţi ai neamului, stiţi că multă lume se întreabă, de ce „intelectuali şi patrioţi”  ca Domniile Voastre – Constantin Cheianu,  Nicolae Negru, Petru Bogatu, Sergiu Mocanu şi alţii, în loc să luptaţi împotriva trădătorilor, corupţiei, contrabandiştilor, hoţilor şi sărăciei, luptaţi împotriva mea, de parcă aţi fi agenţii FSB-lui rus! Sau poate eu greşesc, nu sunteţi doar slugile lui Viorel Ţopa şi Vlad Filat, ci, posibil, şi agenţii Moscovei? Doar se vede cu ochiul liber că Vlad Filat a trădat interesul european al Republicii, integrarea europeană, pentru care ,,pledaţi”, poate, doar de ochii lumii. Şi asta pentru ca să fiţi credibili în faţa telespectatorilor şi cititorilor, atunci cînd îi spălaţi de toate păcatele pe şefii voştri V. Ţopa şi V. Filat. De ce nu sunteţi deranjaţi măcar  câtuşi de puţin de faptul că V. Filat a trădat în favoarea Rusiei interesul european al Republicii Moldova?

Explicaţi-mi,  vă rog, mie şi tuturor celor care vă ascultă / vă citesc, de ce preşedintele PLDM Vlad Filat a denunţat acordul AIE 2 în data de 13, la ora 13,  anul 2013, dată care, de altminteri, coincide cu data  primelor deportări din 1941, 13 iunie? Sau poate nu sunteţi de acord că data de 13 iunie reprezintă începutul nimicirii românilor şi înlocuirea lor cu ,,fraţi,, aduşi din Ural, din toata Rusia, cu sutele de mii, pentru a schimba componenţa etnică şi a ne impune limba rusă ca limbă maternă; că data de 13 iunie este o dată  neagră a românilor moldoveni, care locuiesc între Prut şi Nistru?

Cum explicaţi faptul că fratele meu, Gheorghe Ghimpu, a fost judecat tot în data de 13 şi a murit tot pe data de 13, la ora 13? O simplă coincidenţă, ziceţi… şi  de aceea vă faceţi că nu observaţi trădarea de către V. Filat a interesului nostru european în favoarea Rusiei, anume  în anul Summit-ului UE de la Vilnius; trădare, care nu se deosebeşte cu nimic de trădarea din 1999, produsă (şic!) tot în preajma Summit-ului UE care s-a desfăşurat la Helsinki. Doar stiţi bine că anume la acel summit  s-a decis lărgirea Uniunii şi astfel, în 2004, zece (10) state au devenit membre UE, iar R.Moldova a rămas în continuare în ,,braţele,, imperiului rus. De ce aţi luat apă în gură şi nu comentaţi acţiunile prim-ministrului în exerciţiu; dar şi ale altor colegi de-ai săi, auzite de toată lumea din convorbirile telefonice? De ce nu vorbiţi despre un miliard şi jumătate de lei  de la Banca de Economii, sumă egală cu ajutorul (grantul) oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova? De ce nu vorbiţi despre cei 400 mii de Euro, care au fost daţi ilegal de către ministrul Finanţelor, membru al PLDM, lui Petru Sandulache, tot membru PLDM, şi bănuiesc că nu din propria iniţiativă, ci la ordinul lui Vlad Filat? De ce nu vorbiţi despre convorbirile telefonice ale Prim-ministrului VLAD FILAT cu şeful INSPECTORATULUI FISCAL NICOLAE VICOL, CARE EXECUTA TOATE ORDINELE ,,ŞEFULUI,, ÎN CONSTRÎNGEREA AGENŢILOR ECONOMICI CARE NU ACCEPTAU SĂ DEVINĂ MEMBRI PLDM, CARE ÎN BAZA ALTUI ORDIN  A ÎNCEPUT ,,ÎNVERZIREA REPUBLICII”, DE PARCĂ RM SE AFLĂ ÎN PUSTIUL CARACUM? DE CE TRECEŢI SUB TĂCERE PROBLEMA CELOR DOUĂ MAŞINI: PRIMA CUMPĂRATĂ PENTRU GENEVA DE UN BUSSNESMEN, CARE SE PLIMBA CU NUMERE DIPLOMATICE PRIN MOSCOVA?  ŞTIŢI VOI CINE SE AFLĂ ACOLO, IAR ÎNAFARĂ DE ACEASTA  ÎL PLIMBĂ PE PREMIER CU AVIONUL PRIN TOATĂ LUMEA! CUM CREDEŢI, DOAR PENTRU FAPTUL CĂ ESTE ,,PRIMUL”? NU CRED ŞI N-AR STRICA SĂ VĂ INTERESAŢI DACĂ N-A PRIMIT CUMVA ŞI ,,ŞEFUL,, AVIONULUI  UN CREDIT CU O DOBÎNDĂ BUNIŞOARĂ DE LA BANCA DE ECONOMII. A DOUA ESTE MAŞINA ,,MIŞTO,, A ŞEFULEŢULUI  N.VICOL, CARE, SE  VORBEŞTE PRIN LUME, VĂ PLIMBĂ DES PE VOI, CA SĂ NU RAMÎNEŢI SUPĂRAŢI CĂ DOAR ,,ŞEFII” VOŞTRI SE PLIMBĂ CU MAŞINI ,,MIŞTO” ŞI AVIOANE.

De ce nu vorbiţi despre falsificarea legii cu privire la „cazinouri” de către Veaceslav Ioniţă, care a adus un prejudiciu statului de 6 milioane lei şi este o mare ruşine nu doar pe plan naţional, ci şi  pe plan internaţional hapsînia preşedintelui  comisiei parlamentare V.Ioniţa, care s-a încumetat cu o  obrăznicie nemaivăzută să pună la semnat pe masa  Preşedintelui Parlamentului şi Preşedintelui interimar al Republicii o lege, care nu corespunde votului deputaţilor. Sau fapta lui V.Ioniţa tot face parte din multiplele scenarii ale FSB-ului rus de a mă compromite pe mine şi Partidul Liberal, al cărui Preşedinte sunt? Altfel, cum să înţeleg decizia Prim-ministrului V.Filat care, după ce a sesizat personal Preşedintele Parlamentului, adică pe mine, a tăinuit acest caz, aflînd adevărul prin răspunsul lui V.Ioniţa, care nu a avut dreptul să-i răspundă, fiindcă sesizarea a fost adresată de către Prim-ministru Preşedintelui Palamentului, adică mie, şi nu lui V.Ioniţă… Nu este aceeaşi tăinuire ca şi în cazul incidentului din Pădurea Domnească, pe care V.Filat l-a politizat la maximum pentru a distruge AIE-2?

De ce nu vorbiţi / nu scrieţi despre dosarele penale intentate de CNA pentru faptul, că V. Filat şi unii din echipa sa terorizează agenţii economici de la care au luat maşini, apartamente, rochii de mireasă (!!!) şi multe alte obiecte scumpe în modul cel mai banditesc, în stil răchet, de culoare verde, dar la nivel de stat, pentru că V.Filat să facă cadouri familiior sărace sau campionilor sportivi în văzul lumii, arătînd astfel ce bun şi grijuliu Prim-ministru are Republica Moldova!!!

De ce nu scrieţi / nu vorbiţi despre Viorel Ţopa, patronul Jurnal TV, adică şeful vostru, care a deposedat de 11 milioane de lei buzunarele cetăţenilor care şi-au depus banii în Banca de Economii, fiind condamnat la 8 ani de închisoare cu încasarea de la el a 4,7 milioane, sumă de care  a fost prejudiciată Banca de Economii? De ce  nu procedaţi la fel  în cazul lui Victor Ţopa, care la fel în mod banditesc a preluat acţiunile unor acţionari ai băncii ,,Victoriabank”, fiind legal condamnat la 10 ani privaţiune de libertate. De ce nu spuneţi adevărul, ci, din contra,  apăraţi interesele unor criminali care au furat banii oamenilor? Şi asta doar pentru că doriţi să aveti un os (loc) de muncă în continuare? Cum puteti accepta să mîncaţi / să hrăniţi familiile din bani murdari, cu ce vă deosebiţi de şefii voştri – V. & V. Ţopa?

De ce m-aţi pus, la comanda lui V. Filat şi a prietenilor lui, V.&V. Ţopa, în ,,buzunarul,, lui V. Plahotniuc, doar ca să fiţi voi credibili? Degeaba, toate au un sfîrşit. În timpul apropiat voi prezenta documentele care confirma infracţiunile Ţopilor. Şi, ca să nu spuneţi ca „aia care apucă prăjina” precum că „mi le-a dat V.Plahotniuc”, vă spun acum: le am de la cetăţenii, care au suferit în urma acestui raider, făcut de şefii vostri, Viorel şi Victor Ţopa.

Aceşti pătimiţi au fost în audienţă la mine pe cînd eram Preşedintele Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii, cu mult înainte de a fi judecaţi. Apropo, a fost şi Viorel Ţopa, adus de mânuţă de  Val Butnaru, care m-a rugat să-l ajut în lupta cu V. Plahotniuc. Ştiti ce i-am răspuns? Împreună aţi prejudiciat acţionarii, fiind un timp prieteni de bancă, tot voi lamuriţi-vă între voi, eu nu mă implic în reglări de conturi, litigiile le rezolvă organele abilitate. Lui Val Butnaru i-am mai spus ceva, dar se vede că a uitat.

De ce nu-i amintiţi lui V. Filat de data de 13 sau vă liniştiţi cu gîndul că ,,sărmanul” de el, nu a ştiut ce-i cu data de 13 în istoria noastră? Ar fi imposibil de crezut, doar cu toţii ştim, că V. Filat, devenind Prim-ministru, nu a continuat condamnarea deportărilor şi comemorarea celor care au murit în Siberia pe data de 6 iulie, aşa cum a avut loc începând cu anii 90, ci pe 13 iunie; şi asta nu pentru continuitate, ci ca să fie ,,a la Filat”, aşa cum îi place lui să nege totul; dar cel mai important, să creadă lumea că viaţa a început de la el, nu de la Dumnezeu.

De ce nu-l întrebaţi, care-i motivul netransparenţei  granturilor europene şi cine-i omul responsabil de gestionarea lor?

Cine este Ion Rusu pentru Prim-ministrul în exerciţiu şi de ce au cîştigat doar firmele lui licitaţiile anunţate de Ministerul Sănătăţii ce ţin de procurarea tuburilor cu oxigen?

În fine, de ce nu scrieţi/vorbiţi despre denunţarea acordului  AIE-2 şi cui îi revine responsabilitatea pentru acest lucru? Mai importantă temă decât aceasta nu văd să fie pentru Republica Moldova. Toţi vor AIE-3, dar nimeni nu a pătruns în esenţa denunţării precedentului acord.  Dacă eu, Mihai Ghimpu, aş fi denunţat acordul, cred că mi s-ar fi cerut să plec în general din politică, cu proteste non-stop în faţa sediului PL. Este oare V.Filat în afara acestor cutume nescrise  ale mass-mediei sau suntem în faţa unei conjuraţii a tăcerii, domnilor Cheianu, Bogatu, Negru, Mocanu & Company?

Punem punct, deocamdată, nu fără a vă răspunde, de ce fracţiunea PL, şi nu doar eu, nu poate vota, chiar să vrea,  pentru V.Filat, indiferent de cîte ori va fi înaintat de către Preşedintele N.Timofti.

Motivul principal:

1) Trădarea interesului european al Republicii Moldova în favoarea Rusiei în preajma Summit-ului de la Vilnius, exact ca şi  trădarea din 1999 în preajma Summit-ului de la Helsinki;

2) Integrarea Europeană nu se va produce în aceşti doi ani de mandat care au rămas şi numirea din nou a lui V.Filat înseamnă “La revedere, Europa!”, deoarece el a compromis Alianţa şi o va compromite, sunt sigur, şi în continuare, fiindcă la sigur face parte din scenariul FSB-ului rus; altfel, viitoarele alegeri sunt ca şi pierdute. Odată cu pierderea alegerilor, moare şi AIE-3,  iar vectorul european devine vector Euroasiatic. Voi întelegeţi foarte bine acest lucru!!!

Aşadar, singura cale pentru a continua procesul de integrare europeană a Republicii Moldova rămîne ,,dragi prieteni”, un alt candidat la funcţia de Prim-ministru, înaintat de PLDM, iar V.Filat trebuie să facă un pas înapoi, desigur dacă îi permit ,,şefii”. Eu consider că trebuie să-l facă. Astfel, va demonstra că i-a mai rămas măcar o fărâmă de sentiment faţă de acest multpătimit popor, pe care voi, chipurile, ,,îl iubiţi” mai mult  decât mine.

P.S. Interesantă logică avţti voi, cei, care mă atacaţi zi şi noapte din toate colţurile, de pe toate „acoperişurile”:

Pe de o parte, Mihai Ghimpu este considerat ,,duşman al Rusiei”, ţară, care ne-a ocupat şi 200 de ani ne tratează ca pe nişte sălbatici; vrea să ne facă ,,gospodari” cu forţa şi să ne ţină la curtea lor pentru totdeauna, în mizerie şi sărăcie, departe de valorile umane, pentru ca la timpul potrivit să ne ocupe din nou, de astă dată nu cu tancurile, ci prin votul democratic al cetăţenilor. Şi lucrul ăsta îl vor face nu fără ajutorul ,,pragmaticilor” de alde voi!

Pe de altă parte, Mihai Ghimpu este şi ,,duşman” al propriului popor! De ce, cine-i cointeresat, nu cumva cei, care m-au declarat ,,duşman al Rusiei”? Şi atunci, permiteţi-mi să vă întreb, voi cu ale cui interese sunteţi: cu ale Rusiei sau cu ale Republicii Moldova? 

Înainte, multstimabilii noştri „pragmatici”, că ,,înainte era mai bine”!!!

 

Bună dimineața, multpătimiţi şi trădaţi moldoveni!

Sărbătoarea scumpelor noastre doamne ne-a rupt întrucâtva pe noi, bărbaţii, măcar pe o zi, de la gândul despe viitorul nostru european… Pe mine, sincer vorbind, m-a sustras mai puţin, chiar dacă am participat la 2
evenimente:  pe 7 martie la Concursul Miss Corjova, iar pe 8 martie la o partidă de popice (bowling), împreună cu cei mai buni liceeni şi studenţi liberali.
Sărbătoarea-i sărbătoare, dar situaţia creată de colegul fostei AIE-1 şi  AIE-2, dl V. Filat, rămâne una strigătoare la cer. Vorbeşte frumos despre succesele obţinute în parcurgerea drumului european, dar ocupaţia lui principală ramâne a fi obţinerea puterii absolute (“toata Republica să devină verde”) şi înmulţirea averii acaparate, cu grav trafic de influienţă, contabandă, corupţie şi celelalte metode cunoscute de cei, care vin să obțină puterea în stat cu un scop premeditat – să se îmbogățească.

În sfârşit, multpătimiţii mei moldoveni, m-am convins şi eu că V. Filat este într-adevăr foarte “pragmatic”. Să vorbeşti  zi şi noapte despre “succesele integrării europene” şi-n momentul decisiv pentru viitorul nostru european să-ţi trădezi poporul, după ce l-ai îmbătat cu vorbe dulci, o poate doar un trădător “pragmatic”.

Să-ţi etichetezi colegii de Alianţă timp de trei ani de zile, fără motive plauzibile (exact ca-n perioada de tristă amintire şi teroare comunistă din -37, 40-90), drept “duşmani”, “trădători de Patrie”, “aliaţi ai Rusiei”, “oameni de buzunar” (tot astfel de limbaj s-a practicat de către unii începand cu anii -88 -89, perioada luptelor decisive pentru limbă şi alfabet) doar pentru a sustrage atenţia cetăţenilor de la furtul  banilor publici, destinaţi bătrânilor, părinţilor, copiilor, celor care trăiesc într-o sărăcie lucie, la fel, o poate face doar un “pragmatic” trădător.

Aceasta-i situaţia, acesta-i adevărul – am fost trădaţi cu toţii, stimaţi cetăţeni! Dar cel mai important este, că nu vrea “pragmaticul nostru” să se oprească aici; de fapt, nu poate, fiindcă “înaltele” ordine aduse cu vântul dinspre est nu se discută, ci se execută; el insistă în continuare să fie Prim-ministru şi nu e greu de înţeles de ce: pentru că doar având funcţii cheie în stat îţi poţi trăda poporul, nu prăşind în sudoare acest multpătimit pământ. Iată pentru cine munciţi, iată pentru cine aţi votat Dumneavoastră – pentru cel, ce vrea să vă ţină în continuare în genunchi în fata ocupantului; pentru ca viaţa să vă fie chin şi sărăcie, departe de copiii Dvs-tră, din motivul că  pe ei e mai greu să-i amăgeşti, să-i cumperi cu orez şi săpun.

Dragi cetăţeni, cum credeţi, de ce  V. Filat este atât de insistent, după ce toată lumea a văzut (inclusiv, auzit, din interceptările telefonice) cu ce s-a ocupat el timp de trei ani de zile; chiar şi după ce eu am afirmat, că nu-l vom vota din nou pentru funcţia de Prim-ministru al Republicii? De ce ne  şantajează, precum că “ori el e Prim-ministru, ori vor fi alegeri anticipate”? Tot din aceleaşi raţionamente – ca să dispară definitiv Alianţa pentru Integrare Europeană; şi dacă nu-i reuşeşte totul azi, se gândeşte că poate-i va reuşi mâine. Într-un cuvânt, cum n-o fi, să moară Alianţa, iar odată cu ea şi visul nostru de a ne rupe de Rusia; dacâ nu în alegerile anticipate, atunci peste doi ani, în urma alegerilor ordinare, fiindcă cetăţenii nu vor vota partidele Alianței, compromise de V. Filat în calitatea sa de Prim-ministru, care, în loc să muncească pentru a scoate oamenii din sărăcie, mai tare i-a sărăcit, el în schimb înbogăţindu-se substanţial! Şi-n cazul acesta, cade şi PL, cu toată străduinţa noastră de a salva Alianţa, ceea ce însemna de fapt și salvarea lui V.Filat ca Prim-ministru. Unde nu-i cap, vai de picioare… Dar oare mai e nevoie de cap, când îţi lipseşte Patria?

Iată de ce Fracţiunea Partidului Liberal nu va vota nici într-un caz iarăşi candidatura lui V.Filat la funcţia de Prim-ministru a Republicii Moldova!!!
”Un duşman hotărât şi care atacă trebuie să se unească cu prinţul moştenitor sau cu sfetnicul cel mai de frunte (al adversarului) şi să provoace o revoltă lăuntrică” Hitopadeca, 3, 93: bohtlingk.

”Trădarea şi violenţa sunt suliţe cu două vârfuri; ele rănesc pe cel care le întrebuinţează mai rău ca pe dușmanul lor”. Brontb, Wutir, 17, p. 200.
P.S. Stimaţi analişti de pe malul “Jurnalului de Chişinău”, înzadar  încercaţi să daţi vina pe mine de distrugerea Alianţei: “Ghimpu a tăiat craca Alianţei”. Concluzia nu este a voastră, ci a “şefului” vostru, dar vă rog să nu uitaţi că “şeful vostru” nu este şi şeful meu! Şi nu vă mai faceţi în continuare de ruşine, lumea nu mai este aşa de naivă cum credeţi voi, burtărarii!

Flori şi recunoştinţă pentru Grigore Vieru

Preşedintele PL Mihai Ghimpu, însoţit de un grup de deputaţi liberali au depus flori la bustul poetului Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor. Astăzi, marele poet ar fi împlinit 78 de ani.

Deputaţii PL au păstrat un minut de reculegere în memoria poetului care a cântat, ca nimeni altul, prin versurile sale, mama, dragostea şi limba română.

Solicitat de jurnalişti, Mihai Ghimpu a declarat că poetul Grigore Vieru face parte din generaţia de aur a intelectualilor, care a luptat pentru limba română, grafia latină, adevăr şi dreptate.

“Este poetul nostru drag, care printre primii a purtat drapelul libertăţii, luptând pentru revenirea scrisului latin. Poeziile sale vor rămâne nemuritoare. Păcat că nu mai este printre noi, în această situaţie politică poate ne-ar fi ajutat cu ceva”, a menţionat Mihai Ghimpu.

Îndrăgitul poet Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, fostul judeţ Hotin.

Departamentul Comunicare şi Imagine al PL


Cu cine va dansa Mihai Ghimpu de Crăciun?

ghimpu.wordpress.com 2012-12-01 Cu cine va dansa Mihai Ghimpu de CrăciunConferinţa de presă susţinută de liderul PL a fost înţesată, aşa cum ne-a obişnuit, de replici „marca Ghimpu”.

„Am să mă duc să dansez cu Alba ca Zăpada în jurul bradului Guvernului, nu în jurul bradului primăriei”, a declarat liberalul Mihai Ghimpu, miercuri, într-o conferinţă de presă. Solicitat să se pronunţe pe marginea Citește restul acestei intrări »

Filat pleacă în Armenia iar Ghimpu cîștigă popularitate acasă

ghimpu.wordpress.com 2012-11-30 GhimpuÎn timp ce premierul nu încape în ecranul Publika TV și are dificiențe vădite în comunicare cu toată lumea, pagina personală a președintelui liberal din Republica Moldova https://ghimpu.wordpress.com/ bate în continuare recordurile printre politicienii dintre Prut și Nistru. Cele peste 80 mii de vizualizări denotă perseverența în preferințele electorale ale cetățenilor care dau crezare faptelor și nu promisiunilor gratuite.

Chiar dacă a fost numit repetat de sursele media controlate, drept politician al anului, partenerul de alianță Vlad Filat cunoaște și în prezent o prezență redusă printre Citește restul acestei intrări »

Mihai Ghimpu: „Vrem un organ de control care să ajute nu doar prim-ministrul, ci Guvernul, în întregime”

Corpul de control pe lângă premier dă bătăi de cap liberalilor. După ce săptămâna trecută, în Parlament, s-au opus vehement proiectului privind crearea acestui corp de control, astăzi liberalii sunt gata să-și schimbe poziția, însă pun condiții.

„Este important să știm ce urmărim noi prin crearea acestui corp de control. O bâtă politică? Sau totuși un organ de control? A mai rămas un an de zile și începe campania electorală. Și atunci cu ce se va ocupa acest corp de control? Noi nu vrem să avem un nou Citește restul acestei intrări »

(video) Întrebarea lui Ghimpu: De ce în România a fost un scandal IMENS, dar la noi nimic?

Mihai Ghimpu a declarat azi că Partidul Liberal se expune împotriva excluderii contrabandei din lista pedepselor penale, notează UNIMEDIA. Totodată, sursa s-a arătat deranjată de faptul că după un scandal din România la subiectul „vamă și corupție”, în Moldova nu s-a urmat nimic. 

„Vă mai amintiți ce scandal a fost în România? Vreo 150 de vameși au fost reținuți. Cu cine au făcut contrabandă acei Citește restul acestei intrări »

PL nu va susţine proiectul privind excluderea răspunderii penale pentru contrabandă

Deputații liberali nu vor susține inițiativa Serviciului Vamal de modificare a sistemului de sancţionare a fraudelor vamale. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că argumentele pro ale acestei inițiative sunt „bombonele” și că vameșii sunt vinovați de situația creată, nu legea.

„PL nu va susține această inițiativă. A fost inclusă pe ordinea de zi a Parlamentului fără acceptul liberalilor. Era corect să Citește restul acestei intrări »

Ghimpu îl acuză pe Filat: Vrea să-l îngenuncheze pe Drăguțanu

ghimpu.wordpress.com 2012-11-24 Ghimpu îl acuză pe FilatGuvernul vrea să-l subordoneze pe guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, prin intermediul Consiliului de Supraveghere. Cel puțin așa afirmă liderul PL, Mihai Ghimpu.

„Banca Națională nu trebuie să se supună niciun gram Guvernului, prim-ministrului. De activitatea băncii, conform legii, răspunde guvernatorul și Consiliul de Administrație. Care e modalitatea de formare? PLDM spune că Citește restul acestei intrări »

%d blogeri au apreciat asta: