Mihai Ghimpu: „Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele” (VIDEO)


Mihai Ghimpu sprjină demersul premierului și al președintelui Parlamentului dela Chișinău, care l-au anunțat joi pe ambasadorului rus în Moldova că oficialitățile moldovene nu vor mai vizita Rusia, dacă mai sînt „umilite” la intrarea în această țară. Acesta și inițiativa Partidului Democrat de a modifica sistemul electoral din Republica Moldova sînt două din subiectele intevriului cu liderul Partidului Liberal realizat de Valentina Ursu.

Europa Liberă: Aţi făcut o declaraţie, spunând că democraţia se bazează pe partide şi, dacă în Parlament vor accede independenţii cu sacii de bani, atunci gata cu democraţia. Vă referiţi la această intenţie a Partidului Democrat, a colegilor dumneavoastră din coaliţia majoritară care vor să modifice sistemul electoral. Există astăzi un consens asupra acestui subiect?

Mihai Ghimpu: „Eu mă refer, în genere, la modul cum aleg cetăţenii, moldovenii, deputatul, fie primarul. Vedeţi că acum toţi sunt nemulţumiţi. Şi de 25 de ani. Au dreptate, dar cine îi aduce în Parlament pe aceşti oameni?”

Europa Liberă: Cetăţenii cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Corect. Şi de ce atunci credeţi că, prin vot uninominal, vor veni mai buni decât cei de pe liste de partid?”

Europa Liberă: Nu noi credem. Colegii dumneavoastră din coaliţia majoritară cred, democraţii.

Mihai Ghimpu: „Colegii au anunţat o idee. Aceasta încă nu înseamnă că e un proiect de lege.”

Europa Liberă: Se tatonează terenul? Ce se întâmplă acum?

Mihai Ghimpu: „Vă amintiţi că a mai fost o dată şi a fost adoptată legea, apoi anulată în 2013.”

Europa Liberă: Da, la zece zile după ce a fost votată, a fost şi revotată, şi anulată.

Mihai Ghimpu: „Eu nu zic că nu e un lucru bun votul uninominal. Oricum, şi într-un caz, şi în altul cetăţeanul face alegerea. Dar nu suntem noi gata pentru aşa ceva, nici alegătorul şi nici cei care vor să vină să reprezinte alegătorul. Din păcate, trăim într-o perioadă plină de sărăcie, de corupţie, de oameni flămânzi de avere, de bogăţie mare, de oameni care cred că, dacă nu pun mâna azi, când e perioada aceasta de tranziţie de la proprietatea de stat la cea privată, nu vor avea mâine. Avem consecinţele ocupaţiei, şi acum ne dau de ştire, vrem în Uniunea Europeană, dar gândim ca pe timpurile Uniunii Sovietice, cineva să ne dea, nu să facem.”

Europa Liberă: Votul acesta uninominal astăzi PL îl susţine sau nu?

Mihai Ghimpu: „Nu îl susţine. Eu am experienţa acestui vot uninominal, în ’90 aşa au fost alegerile, uninominale. Am câştigat cu brio în faţa contracandidaţilor mei. Dar alegerea primarului de Orhei, alegerea altor primari în alte localităţi, chiar şi votul dat partidelor politice în aceşti 25 de ani de zile nu a fost tocmai aşa cum trebuia să fie. Adică, nu sunt de vină doar partidele politice, purtăm o vină toţi, şi partidele, şi votanţii.”

Europa Liberă: Ca să se ajungă la modificarea sistemului electoral, ce etape ar trebui să fie parcurse? Să le fie clar şi celor care ne urmăresc.

Mihai Ghimpu: „Se înregistrează proiectul de lege, se dezbate. Sigur, cum se practică la noi, e nevoie de avizul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea Codului Electoral. Şi aici este un termen, el poate fi modificat nu mai târziu de un an până la alegeri. Dar avizul Comisiei de la Veneţia nu este obligatoriu pentru noi, este o recomandare.”

Europa Liberă: Dar în Parlament proiectul ar trebui votat cu câte voturi?

Mihai Ghimpu: „51.”

Europa Liberă: 51. Este un număr suficient de voturi din partea deputaţilor ca să fie modificat Codul Electoral.

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune categoric da. Am văzut şi eu lista aceasta pe internet. Oricum, la guvernare sunt două partide şi deputaţi neafiliaţi care şi-au asumat actul guvernării. Şi noi nu ne-am asumat votul uninominal, când am format această majoritate parlamentară. De aceea, rămâne să vedem. Idee nobilă, e bună, dar depinde când noi o implementăm.”

Europa Liberă: Şi pentru când ar fi valabil? Pentru legislatura din 2018 sau pentru cea din 2022?

Mihai Ghimpu: „În 2018 ar trebui să se producă unirea şi vedem după.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vorbim de o iniţiativă care ar putea să ajungă proiect de lege.

Mihai Ghimpu: „Nu cred că din 2018. Nu suntem gata pentru această perioadă. Eu vreau să vă spun că un om rău se strecoară peste tot, fie pe lista partidului, fie prin circumscripţie uninominală, tot cu votul cetăţenilor. Contează cine eşti azi, cine ai fost ieri, de pe care prispă vii, ce urmăreşti, vii să foloseşti funcţia sau vii să contribui aşa cum prevede Constituţia şi democraţia, având o funcţie pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Un alegător poate fi corupt mai uşor de către cel care va candida pe circumscripţie uninominală sau de către partid?

Mihai Ghimpu: „Într-un stat sărac ca Republica Moldova poate fi corupt oricare. Şi noi avem exemple şi în campanii electorale, şi deputaţi în Parlament au fost corupţi. Aşa că problema e în noi toţi, nu e doar în acest sistem de vot pe listă de partid.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, liberalii, deocamdată nu sunteţi de acord cu acest vot uninominal. Dar dacă se ajunge la un compromis şi se propune varianta mixtă, sistemul mixt de alegere a deputaţilor?

Mihai Ghimpu: „Eu nu pot să spun acum da sau nu. Trebuie să discutăm la birou. Dar nu este mare diferenţă între sistemul mixt şi sistemul uninominal. Sistem mixt înseamnă 50% pe listă, 50% pe circumscripţii. Dar, observaţi, şi într-un caz, şi în altul candidaţii sunt înaintaţi de partid. Sigur că pot participa şi într-un caz, şi în altul independenţii, şansa lor e mai mare, atunci când e pe circumscripţie, fiindcă nu trebuie să acumuleze 3% de voturi, când e pe liste de partid, dar e la egal cu acei candidaţi desemnaţi de partide. Dar să ne închipuim pe o secundă că vin în Parlament 101 deputaţi independenţi… Ce va fi?”

Europa Liberă: Cum se formează majoritatea?

Mihai Ghimpu: „Cum o vor forma. Aici trei partide, trei programe… Să luăm experienţa noastră.”

Europa Liberă: Şi e racul, broasca şi o ştiucă.

Mihai Ghimpu: „AIE-1, AIE-2, AIE-3 şi racul, broasca şi o ştiucă. Dar aici 101. Bugetul, politica fiscală, mai multe lucruri.”

Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Şi, mai ales, cum se recheamă deputatul care nu va mai rămâne în graţia alegătorului?

Mihai Ghimpu: „Altceva am vrut să spun. Îl votează oamenii pe candidatul desemnat de partid, dar, întorcându-se în Parlament, revine la partid, se formează fracţiunea şi deasupra lui ce stă?”

Europa Liberă: Liderul partidului.

Mihai Ghimpu: „Nu liderul, deciziile fracţiunii. Te-au votat cetăţenii, dar tu… Dacă vom începe fiecare care venim acolo cu programul său, încotro ajungem? De aceea şi este o fracţiune. Democraţia spune: sprijinim partidele politice şi partidele care vin în Parlament au o fracţiune. Fracţiune înseamnă votul cetăţenilor care reprezintă votul celor care i-au votat. Dar aşa cum? Faci o fracţiune din cinci, zece, cincisprezece, fiecare cu programul său?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar dacă va fi votat, în eventualitatea dacă ajunge în Legislativ, dumneavoastră va trebui să vă conformaţi legislaţiei.

Mihai Ghimpu: „Nu. Dacă Parlamentul va vota, nu numai eu, toţi trebuie.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, cei care nu veţi vota. Sau veţi vota?

Mihai Ghimpu: „Legea e lege pentru toţi. Alta e problema că nu ar fi bine să ajungem la aceasta. Noi ne-am asumat actul guvernării şi în programul asumat de noi nu există votul uninominal.”

Europa Liberă: Dar această dispută se poate răsfrânge asupra actului guvernării?

Mihai Ghimpu: „Şi da, şi nu. Eu cred că noi trebuie să găsim consensul, cei care ne-am asumat actul guvernării, dar nu cu altcineva. Adică, noi în situaţia cea mai grea am pus umărul şi am ajuns unde am ajuns şi acum…”

Europa Liberă: Vă lasă la o parte. Sau, se zice, că, cel puţin, doi deputaţi din fracţiunea dumneavoastră ar putea să voteze.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Se zice şi se vorbesc multe, dar…”

Europa Liberă: Dar mai staţi grămăjoară cu cei doi despre care se aude că ar putea să plece?

Mihai Ghimpu: „Cu cel de la Ialoveni am avut şedinţă, a declarat în faţa colegilor că nu părăseşte fracțiunea. Domnul Gutium este încă în Italia, copilul e bolnav, va apărea, nu a făcut declaraţii că pleacă, că ne părăseşte. Eu prima dată eram prea stresat, când au plecat cei şapte. Acum sunt liniştit, vor – să plece, vor – să rămână. Eu nu am forţat pe nimeni, nu am adus cu forţa şi nu ţin pe nimeni cu forţa în partid. Fiecare trăieşte cu conştiinţa şi va răspunde pentru propriile decizii şi acţiuni.”

Europa Liberă: Partidul Democrat are de astăzi 34 de deputaţi în cadrul fracţiunii. Ce semnal dă această aderare a foştilor comunişti la fracţiunea PD?

Mihai Ghimpu: „Ca să mai spun două vorbe de uninominal. Noi nu controlăm tot teritoriul, cum să deschidem circumscripţii în Transnistria? E o problemă. Diaspora. Ideea aceasta pe care am auzit-o că se vor crea circumscripţii aparte pentru diasporă, să fim serioşi. În Rusia câţi avem? 400.000 de cetățeni, cel puţin. Trebuie să deschidem câte circumscripţii? 10-13. Şi celor care sunt plecaţi le deschidem circumscripţii, celor care sunt pe teritoriul nostru, în stânga Nistrului, nu le deschidem circumscripţii. Unde e logica?”

Europa Liberă: Nu e logică.

Mihai Ghimpu: „Unde e interesul statului? Ce câştigăm noi în urma la aceasta? Dar să vedem. Vom asculta argumentele. Cu toate că eu deja sunt trecut şi prin circumscripţie uninominală, am câştigat în ’90, şi prin vot pe liste de partid.”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă cu votul celor din Transnistria, în caz că se acceptă acest vot uninominal?

Mihai Ghimpu: „Dacă acum e o singură circumscripţie şi ei votează în secţiile de votare din zona de securitate, atunci să le facem circumscripţii în două sate din Căuşeni şi şapte, opt sau cinci de dincolo? Dincoace le faci pe raion. De exemplu, Criuleni are 80.000, un vot la 30.000, înseamnă că doi deputaţi din partea Criuleniului. Dar dincolo cum va fi?”

Europa Liberă: E foarte complicat.

Mihai Ghimpu: „E complicat.”

Europa Liberă: Nici nu există siguranţa câţi alegători vor ieşi să voteze.

Mihai Ghimpu: „Problema e că nu va ieşi nimeni de dincolo, fiindcă nu le vor permite. Dar dacă vor fi trimişi să voteze, apoi aceasta e marea tragedie a noastră. Noi nu putem deschide circumscripţii dincolo de Nistru, unde teritoriul e ocupat timp de 25 de ani, unde democraţia nu funcţionează, unde e prezentă armata rusă.”

Europa Liberă: Unde nu e controlat de către autorităţile statului.

Mihai Ghimpu: „Da, ei au dreptul la vot, dar să deschizi circumscripţii acolo unde nu poţi controla să vezi cum decurg alegerile… Nu poţi. Cetăţenii au fost educaţi în cu totul altă direcţie. Eu nici în vis nu vreau să-mi închipui cum am putea.”

Europa Liberă: Şi atunci s-a grăbit domnul Plahotniuc cu această iniţiativă?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că nu s-a grăbit. E o idee bine cântărită, aşezată, dar politica este să spună alegătorului ceea ce vrea el. Toţi cetăţenii vor să-şi aleagă deputatul, să-l cunoască şi le-a oferit această posibilitate.”

Europa Liberă: Mulţi spun că prin această pârghie PD ar putea să se menţină la putere.

Mihai Ghimpu: „Mă tem eu să nu fie invers. Prin circumscripţii uninominale se poate întâmpla ca noi să pierdem şi să câştige cei care noi credem că astfel vor pierde. Pentru că noi cunoaştem sondajele. Astăzi cine sunt pe primul loc?”

Europa Liberă: Socialiştii.

Mihai Ghimpu: „Şi cine va ieşi pe locul doi? PD, centru-stânga? Sau de dreapta cineva? Şi atunci care va fi bătălia geopolitică?”

Europa Liberă: Aşa cum a fost în aceşti 25 de ani.

Mihai Ghimpu: „Cum a fost și în Chişinău. Dar ce ţine de revocare, noi avem primari aleşi, câţi primari au fost revocaţi din funcţie?”

Europa Liberă: Şi mai făcea cineva trimitere la această experienţă din Occident care zicea că, chiar şi acolo unde legea exact aceasta stipulează, puţini sau nimeni aproape nu a fost rechemat din funcţia de ales al poporului.

Mihai Ghimpu: „Fiindcă nu e atât de simplu. Aveţi dreptate. Când poţi să apreciezi, dacă tu l-ai votat pentru patru ani de zile?”

Europa Liberă: Dar aceasta nu i se explică cetăţeanului, că procedura e foarte greoaie şi nu chiar atât de uşor se va putea rechema deputatul pe care îl va alege cetăţeanul cu drept de vot.

Mihai Ghimpu: „Explicaţia mea este: întrebaţi-vă, stimaţi cetăţeni, alegători, câţi primari aţi revocat sau câţi vă plac, după ce i-aţi ales. Foarte mulţi, după ce şi-au dat votul, au rămas nemulţumiţi. Dar câţi au fost revocaţi? Mecanismul e foarte complicat şi dificil. Fiindcă trebuie să fie stabilit în lege. Şi aceasta se verifică de instanţa de judecată, că nu atunci când ai vrut ai strâns semnături şi ai revocat deputatul sau primarul. Eu înţeleg că, atunci când omul e sărac vrea să se apuce de fiecare fir de iarbă. Şi oamenii au zis: „Vrem să alegem noi deputatul, să îl cunoaştem”. Au vrut să-şi aleagă preşedintele. Şi-au ales preşedintele. Şi ce preşedinte avem?”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, dacă aceste sondaje de opinie arată că cetăţenii vor să-şi cunoască mai îndeaproape alesul poporului, poftim, vi se pune acum pe tava această iniţiativă, că aţi putea să-l alegeţi dumneavoastră, să-l cunoaşteţi cine este?

Mihai Ghimpu: „Eu zic, l-au ales pe Dodon preşedinte. Şi? Să vedem îl vor revoca? Că el a câta lună se ocupă cu populismul, el nu face nimic decât declaraţii. Şi azi în Parlament a venit cu o lege populistă. Şi eu sunt convins 100%, 1000% că, dacă ei erau la guvernare, tot aşa ar fi procedat şi ei, fiindcă nu poţi altfel, când eşti om de stat. În opoziție poți orice.”

Europa Liberă: Ajungem şi la această doleanţă a domnului Dodon care nu se lasă, spunând că cetăţenii nu ar trebui să suporte miliardul furat.

Mihai Ghimpu: „Dar cine zice că cetăţenii suportă miliardul furat?”

Europa Liberă: Aşa interpretează şeful statului. Eu vă întrebam ceva mai devreme, aceşti 34 de deputaţi, care formează acum fracţiunea democrată, îi fac mai puternici pe cei din PD, ar putea să ţină şi mai scurt frâiele în mâna lor?

Mihai Ghimpu: „Nu aş zice. Fiindcă a fost o conlucrare bună în cadrul coaliţiei, nu am simţit divergenţe.”

Europa Liberă: Dar s-a legiferat importanţa Partidului Democrat în cadrul Legislativului?

Mihai Ghimpu: „Da. Preşedintele fracţiunii, domnul Lupu, a dat citire procesului verbal şi aceasta înseamnă că de azi înainte fracţiunea Partidului Democrat e din 34, faţă de 19 sau 20, câţi erau în ultima perioadă.”

Europa Liberă: Ceea ce nu coincide cu voinţa cetăţeanului care a votat în 2014.

Mihai Ghimpu: „Să-i recheme. Să vedem cum îi vor rechema.”

Europa Liberă: E râs cu plâns.

Mihai Ghimpu: „Îmi pare rău, stimaţi cetăţeni, eu am o experienţă din ’90 încoace, cunosc toate subtilităţile, plusurile şi minusurile. Democraţia, cum se spune, nu e cea mai bună formă.”

Europa Liberă: Dar nu a fost inventat altceva mai bun decât democraţia.

Mihai Ghimpu: „Dar nu e inventat altceva, aşa cum în loc de apă nu a inventat nimeni, decât dacă bem vin sau suc, dar apa a rămas apă. Aşa şi aici.”

Europa Liberă: Domnul Dodon zice că va cere opinia poporului pe marginea anulării legii miliardului. Se va ţine acest sfat cu poporul în cadrul unui referendum?

Mihai Ghimpu: „Tovarăşul preşedinte, mai bine zis, are dreptul să organizeze referendumuri consultative şi atât. Dar cu decizii luate numai Parlamentul poate organiza referendum.”

Europa Liberă: Deci, mai degrabă, şi aceasta pare o campanie electorală?

Mihai Ghimpu: „Da. Un populism. Omul a ajuns în scaunul preşedintelui, la care nici nu a visat. Şi acum crede că va veni 2018 şi vor câştiga toate voturile, şi ne vor duce în Tomsk sau unde se fac samovarele.”

Europa Liberă: A propos, acum domnul Dodon face parte din actul guvernării sau nu?

Mihai Ghimpu: „El e şeful statului.”

Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră?

Mihai Ghimpu: „Nu face parte din puterile statului, fiindcă sunt trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească.”

Europa Liberă: Din actul guvernării face parte?

Mihai Ghimpu: „Dar cum? El emite acte normative, decrete, sigur că face parte.”

Europa Liberă: Cine depinde mai mult: el de cele trei puteri sau cele trei puteri de el?

Mihai Ghimpu: „A treia putere o lăsăm într-o parte, judecătorească, că ea e aparte. Puterea executivă şi legislativă trebuie să conlucreze cu preşedintele. Dar odată ce preşedintele are viziuni în altă direcţie şi majoritatea parlamentară, care am format guvernul, avem viziuni pro-europene, aici nu există conlucrare. De aceea, el rămâne doar cu ideile populiste ale lui.”

Europa Liberă: Acest război diplomatic, care s-a iscat între Chişinău şi Moscova, cum îl vedeţi, cum îl calificaţi?

Mihai Ghimpu: „Acesta nu e un război. Acesta e un răspuns la ceea ce se întâmplă, la ceea ce organizează sau cum acţionează unele instituţii ale Rusiei. Şi e timpul să punem punct, că aşa nu merge. Şi răspunsul domnului ambasador, cum de noi nu am permis unor jurnalişti, confirmă că noi avem dreptate în ceea ce s-a spus ieri prin intermediul preşedintelui Parlamentului şi a prim-ministrului.”

Europa Liberă: Dar a reacţionat viceministrul de Externe de la Moscova, domnul Karasin, care a spus că acea notă din Republica Moldova semnată de spicher şi premier referitoare la această, aşa cum spune el, tratare incorectă de către ruşi a oficialilor moldoveni ridică mai multe semne de întrebare.

Mihai Ghimpu: „Ridică, cu adevărat. Noi am spus nişte lucruri care au loc şi nu este corect. Ce înseamnă să reţii deputatul, să-i iei paşaportul şi să îl ţii două-trei ore, să-ţi baţi joc de el? Are paşaport diplomatic. Pentru orice cetăţean trebuie să ai motiv ca să-l reţii. L-ai reţinut, îi spui pentru ce, pe o oră sau două şi pe urmă îl arestezi sau îl eliberezi şi îţi ceri scuze. Dar aşa te dă într-o cameră, te ține două-trei ore şi nu vine cel care te-a luat într-o parte de la FSB, el şi-a făcut lucrul, grănicerul vine şi spune: „Sunteţi liber”. Aceasta e bătaie de joc.”

Europa Liberă: Şi cu ce se va termina această confruntare diplomatică?

Mihai Ghimpu: „Eu cred că Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că noi suntem stat mic, fostă republică cucerită de ei, dar acum suntem stat recunoscut şi să se conducă de toate normele internaţionale – respect reciproc. E una când vine un jurnalist neacreditat la noi, să facă propagandă sau ce face aici, e jurnalist, dar, de fapt e de la FSB şi alta e când la aeroport reţin deputaţii, miniştrii, procurorii.”

Europa Liberă: Dar acest lucru se întâmplă tocmai în aceste momente, când preşedintele Dodon a zis că a ajuns la un numitor comun cu oficialităţile ruse referitor la amnistierea moldovenilor.

Mihai Ghimpu: „Dar nu a mai ajuns. Doar a făcut declaraţii preşedintele Asociaţiei moldovenilor din Rusia că nu este nicio decizie luată. Acestea sunt fasole dodoniste. Am mai citit o ştire că o instanţă de judecată a respins anularea interdicţiilor care au fost impuse moldovenilor.”

Europa Liberă: Deci, un dezgheţ în relaţia moldo-rusă degrabă nu se va produce?

Mihai Ghimpu: „Nu se va produce atât timp cât Rusia nu se va împăca cu faptul că noi suntem români. Și acesta e pământul nostru şi noi avem dreptul să ne unim cu România, şi avem dreptul să ne integrăm în Uniunea Europeană, unde vrem, unde hotărâm noi, nu Rusia. Când va înţelege Rusia lucrul acesta şi îşi va retrage armata de pe teritoriul nostru…”

Europa Liberă: Există şi problema transnistreană care trebuie rezolvată. Şi fără participarea nemijlocită a Rusiei este foarte greu de crezut că se va ajunge la o identificare a soluţiei pentru această criză transnistreană.

Mihai Ghimpu: „Rusia nu e participantă la soluţionare. Rusia e participantă în blocarea soluţionării acestui conflict. Fiindcă acest război militar ei ni l-au impus. Rusia nu trebuie să fie mediator. Rusia trebuie să fie de partea cealaltă, unde să discutăm nu cu Şevciuk sau Krasnoselski. Aici e problema. Niciodată să nu aşteptăm mană cerească din partea Rusiei în problema transnistreană.”

Europa Liberă: Cel puţin, cele trei puteri, Preşedinţia, Legislativul şi guvernului, au zis că unica problemă asupra căreia există un consens este felul cum vede Chişinăul soluţionarea problemei transnistrene.

Mihai Ghimpu: „Aceasta a fost în sens că s-a expus fiecare, reieșind din ce prevede Constituţia. Constituţia noastră prevede atribuirea unui statut raioanelor din stânga Nistrului. Formatul „5+2” s-a expus, dar el nu funcţionează. Noi cunoaştem lucrul acesta. Am spus că Rusia nu trebuie să fie mediator, dar să fie de partea cealaltă, cu care să se discute, nu să discutăm cu Tiraspolul, fiindcă deciziile nu se iau la Tiraspol. Mă rog, trebuiau şi ei să spună ceva acolo. Dar, de fapt, nu au trebuit să se întâlnească. Că acesta a venit şi s-a ridicat ca un cocoş pe gard şi şi-a lansat încă o dată programul lui electoral de ieri, de azi şi de mâine ce ţine de Uniunea Euroasiatică, jos acordul şi toate celelalte. Eu nu m-aş fi aşezat alături.”

Europa Liberă: În faţa partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova guvernarea şi-a asumat angajamentul să purceadă la reforma administraţiei centrale. Trenează?

Mihai Ghimpu: „Nu trenează. Noi discutăm, sunt trei variante, vom vedea pe care decidem să o aplicăm.”

Europa Liberă: Şi când luaţi această decizie?

Mihai Ghimpu: „În timpul apropiat vom lua o decizie.”

Europa Liberă: Şi care din aceste trei variante e cu şanse?

Mihai Ghimpu: „Nu pot spune. Vom vedea. Noi, liberalii, am vrea ca această reformă să fie făcută împreună cu reforma teritorial-administrativă. Fiindcă stăm cu aceste raioane care papă, care ţin oamenii în continuare în spitale friguroase, fără condiţii.”

Europa Liberă: Dar partenerii dumneavoastră de coaliţie se pare că nu îmbrăţişează această idee pe care o enunţaţi dumneavoastră.

Mihai Ghimpu: „Da, avem opinii diferite. Dacă noi vrem să avem o administraţie funcţională, atunci trebuie să o avem de jos până sus, inclusiv teritorială. Vom reduce un minister sau două, sau vom reduce 20% din funcţionari, salariaţi, dar rămân jos. Închipuiţi-vă dumneavoastră că noi trebuie să construim 32 de spitale bune. Putem să le construim?”

Europa Liberă: Greu de crezut.

Mihai Ghimpu: „Nu greu, dar imposibil de crezut. Nu mai bine să avem nouă spitale, cetățeanul să mai meargă 30 de kilometri şi să intre într-un spital cu condiţii?”

Europa Liberă: Luna martie era fixată această reformă a administraţiei centrale să înceapă.

Mihai Ghimpu: „Luna martie abia a început. Şi doi, această reformă, când vorbim de reforma teritorial-administrativă, centrală şi locală, noi trebuie să aducem serviciile mai aproape de om. De ce omul să se ducă din sat la raion? Pe când noi, lichidând acest raion, luăm toate atribuţiile care ţin de rezolvarea problemelor cetăţeanului şi le ducem acasă în sat, în primăria lui.”

Europa Liberă: Până se întâmplă acest lucru, mai curge multă apă la moara aşteptării.

Mihai Ghimpu: „Din păcate, 25 de ani nu s-a făcut. S-a încercat în ’99, pe urmă au venit comuniştii şi au anulat reforma în 2000 şi s-a revenit la raioane. Noi trebuie să conştientizăm că, neavând o economie, că doar economia funcţională, bună îţi aduce banii în buget.”

Europa Liberă: Dar încercaţi să construiţi această economie.

Mihai Ghimpu: „Economie nu poţi construi, neavând industrie. Noi nu avem industrie. Industria producătoare aduce bani, exportul, dar nu roşiile şi cartofii. Dar odată ce nu avem această economie, înseamnă că trebuie să adoptăm o structură de cheltuieli minime în privinţa aceasta. Să nu cheltuim banii în van, dar să vină în buget, ca să ajutăm lumea mai vulnerabilă, să rezolvăm problema pensiilor şi salariilor. Vom vedea. Aceasta e părerea noastră, noi dorim aşa. Şi nu dorim de azi, dorim de ani de zile. Dar ce ţine de reforma administraţiei centrale, decizia o vom lua. Cum am zis, sunt trei variante, una din ele va lua viaţă.”

Europa Liberă: Dar trebuie să ne spuneţi care va fi cu viaţă.

Mihai Ghimpu: „Decizia o vom lua la coaliţie.”

Europa Liberă: Coaliţia e beton?

Mihai Ghimpu: „Nu mai vreau să vorbesc de beton, că am spus-o odată de beton şi betonul s-a transformat în…”

Europa Liberă: …nisip…

Mihai Ghimpu: „…Bernardazzi, tot cu „b” începe. Până acum am avut o conlucrare bună. Am avut unele situaţii unde nu am avut acelaşi punct de vedere, am exclus din ordinea de zi de discuţii sau de adoptare a legii sau a hotărârii de guvern şi am hotărât, am adoptat aceea unde aveam consens. Eu sper să lucrăm şi mai departe, fiindcă noi ne-am asumat implementarea Acordului de Asociere, fără de care republica nu are prezent şi viitor. Şi dacă vom încerca să rupem de aici, de acolo şi să ne batem de nişte probleme mici, atunci rămâne acordul neîndeplinit. Şi, iarăşi, apare un mare semn de întrebare din partea partenerilor: „Aceştia au început bine, dar au ajuns şi aceştia cu probleme”. După ceea ce s-a întâmplat cu AIE-1, AIE-2 şi AIE-3, nu mai trebuie să se întâmple nimic ca să punem într-o situaţie proastă imaginea republicii în faţa partenerilor şi în faţa cetăţenilor.”

Europa Liberă: Deci, deocamdată sunteţi mulţumit cum decurg lucrurile în Republica Moldova?

Mihai Ghimpu: „Nu, departe de a fi mulţumit. Sunt mulţumit de cum conlucrăm în cadrul coaliţiei. Noi ne-am asumat, am întocmit un caiet de sarcini, l-am îndeplinit. Partenerii noştri au înţeles că noi suntem serioşi.”

Europa Liberă: Şi acum la ce lucraţi?

Mihai Ghimpu: „Acum continuăm să lucrăm la ceea ce am semnat. Fiindcă Acordul de Asociere nu e pe un an de zile sau pe doi. Avem foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: După votarea legilor, după îmbunătăţirea legislaţiei, urmează alţi paşi. Se zice că aceşti paşi sunt mai greoi şi mai dureroşi. Îi faceţi?

Mihai Ghimpu: „Nu îi vom face, înseamnă că vom ţine încă 20 de ani în sărăcie cetăţenii noştri.”

Europa Liberă: Şi după adoptarea legislaţiei, ce faceţi acum?

Mihai Ghimpu: „Aceşti paşi trebuiau făcuţi încă în anii ’90.”

Europa Liberă: Acum ce faceţi, după adoptarea legislaţiei?

Mihai Ghimpu: „A venit timpul la modul serios să ne ocupăm de controlul asupra implementării legilor. Fiindcă implementarea la noi e cea mai proastă. Noi nu avem legislaţie rea, nu ai zice că diferă de cea europeană, dar ea nu funcţionează.”

Europa Liberă: Legislaţie bună şi situaţie precară în ţară.

Mihai Ghimpu: „Da.”

Europa Liberă: Cineva spunea că diferenţa între felul cum se aduce bunăstarea în casa cetăţeanului e comparabilă cu diferenţa dintre Chişinău şi Moscova.

Mihai Ghimpu: „Dacă aceste reforme s-ar fi făcut în anii ’90, bunăstarea ar fi intrat în casă. Dar la noi fiecare partid a fugit de acest sânge de care spuneţi dumneavoastră, de această durere, că trebuie să tai cu cuţitul ca să curgă sânge. Şi nu am tăiat. Cei care au tăiat în anii ’90 azi trăiesc bine, Polonia, Ţările Baltice, sa să nu mai spun de alte ţări, inclusiv fraţii noştri de peste Prut. Dacă nu se întâmpla furtul miliardului şi nu era implicat fostul nostru coleg în dorinţa aceasta de a deveni bogat şi cel mai mare, şi tare financiar şi politic, astăzi la noi era altă situaţie în ceea ce ţine de bunăstare.”

Europa Liberă: Corupţia acum se stârpeşte?

Mihai Ghimpu: „În comparaţie cu anii precedenţi, până la 2009 şi după 2009 până acum, da, sigur. Organele de drept au devenit mai funcţionale, ba unul, ba altul este reţinut pentru mită, indiferent de funcţia pe care o deţine.”

Europa Liberă: Şi Ilan Shor e reţinut de ceva timp.

Mihai Ghimpu: „Ilan Shor cred că nu va scăpa de puşcărie. Locul lui e acolo. Unii zic că, dacă vom merge pe uninominal, poate deveni şi deputat. Mă rog, lumea glumeşte.”

Europa Liberă: Gluma poate să aducă şi realitate, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Da. Avem încă mult pentru a spune că suntem un stat de drept şi democratic, aşa cum prevede Constituţia. Tot ceea ce se întâmplă, s-a întâmplat, demonstrează cine suntem noi, de la alegător şi până la preşedinte, dacă să spunem că e funcția de şef al statului.”

Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie. La întrebările Europei Libere a răspuns liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu. Vă mulţumim pentru interviu.

Mihai Ghimpu: „Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.”

Mihai Ghimpu: Duminică poate fi ziua deșteptării sau ziua rușinii

15036583_1125776654158060_3856090260893198921_nDeja au trecut două ore de când a început ziua tăcerii, înainte de ziua votării, zi care se va numi:
1) fie ziua deșteptării, după luni de rătăcire și învinuiri pentru decizia luată de liberali la 20 Ianuarie 2016, decizie trecută cu cosorul prin inima mea și a colegilor mei, doar pentru a nu admite alegeri anticipate, care ar fi adus socialiștii, comuniștii și usatiștii la putere;
2) fie ziua rușinii, pentru pierderea a tot ceea ce am apărat noi, liberalii, în lupta contra partidelor proruse în 2007, 2011, 2015 și în Ianuarie 2016 – demnitatea, prezentul și viitorul.
Nouă, liberalilor, ne-a reușit, pentru că am fost sinceri și dornici de libertatea și unitatea neamului românesc și conștienți de ce s-ar fi întâmplat cu noi în cazul unor alegeri anticipate în primăvara anului acesta sau in cazul dacă câștigau alegerile în lupta pentru funcția de Primar General al mun. Chișinău, candidații roșii- Zgardan, Greceanîi sau Dodon, chiar dacă la 7 Iunie 2015, înainte cu o săptămână de alegerea Primarului General al mun. Chișinău, Platforma DA s-a băgat peste mitingul PL și era clar de ce, ca să pierdem Capitala; dar noi am câștigat și știți de ce – pentru că eram împreună. 7 Iunie 2015 este ziua, în care IUDA s-a băgat între noi; și astfel lupta sfântă pentru Om, Neam și Țară a fost furată și transformată în lupta între clanuri, luptă care l-a crescut pe Dodon după furtul miliardului, cum se spune, ca pe drojdie.

Dar despre aceasta vom vorbi de luni încolo; acum merită să ne gândim foarte bine ce ne dorim: ziua deșteptării sau ziua rușinii. Timpul nu ne mai poate ajuta, timpul s-a dus, rușinea nu se va duce și ea ca timpul, pentru că ea nu este o zi care pleacă, ea va rămâne cu noi și va rămâne mulți, mulți ani așa, cum a rămas în istoria noastră anul 2001 – anul aducerii comuniștilor, prin vot democratic, din nou la putere… An (de fapt, 8 ani), care ne-au făcut să stagnăm și să ne întoarcem înapoi de unde am vrut să fugim – din „brațele” Rusiei…

Mihai Ghimpu: Scopul protestului – scoaterea de la pușcărie a fraților Țopa

timpul foto„Sunt oameni care, deşi te însoţesc, nu înseamnă că îţi sunt alături.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, nu înseamnă că sunteţi împreună.
Sunt oameni care, deşi te aud, nu te ascultă. Sunt oameni care, deşi te ascultă, nu te înţeleg şi nu le pasă.
Sunt oameni care, deşi te privesc, nu te văd. Sunt oameni care, deşi de văd, nu te cunosc.
Sunt oameni care, deşi îţi sunt alături, sunt foarte departe de tine…
Sunt oameni care, deşi te mângâie şi te îmbrăţişează, nu te iubesc.
Sunt oameni care, deşi te însoţesc pe drumul tău şi îţi fac promisiuni, într-o zi vor coti brusc pe alte drumuri…” Irina Binder

Din păcate, aceasta îi așteaptă și pe oamenii, care pe bună dreptate au ieșit în PMAN. Platforma DA nu face altceva decât să exploateze durerea și nevoile oamenilor. Scopul fiind altul – scoaterea de la pușcărie a șefilor lor, patronii televiziunii Jurnal TV, verișorii Țopa. Cine va deveni Președintele Republicii, cine va câștiga alegerile – oamenii lui Putin sau oamenii, care și-au asumat cursul european într-o situație foarte delicată și periculoasă, pentru ei nu contează. Pentru ei nu contează nici cu cine vom fi după alegeri, cu UE sau cu Rusia. „Alegeri anticipate și punctum! – aceasta este „proclamația” votată în piața de oameni și noi nu avem dreptul s-o modificăm” – astfel strigă „marii patrioți”, de parcă noi nu știm de unde a venit această cerință, de la cei sătui, sau de la cei flămînzi.
P.S. Și încă ceva. „Întoarceți miliardul” – strigă cei de la platforma DA, dar nici odată nu au pronunțat numele celui, care a furat cea mai mare parte a miliardului – Shor.

Mihai Ghimpu despre situația social-politică din republică

646x404Eu cunosc situația financiară a majorității cetățenilor noștri, nemulțumirile și cerințele lor și sunt totalmente de acord cu ele, dar și astăzi sunt convins, că doar având o guvernare proeuropeană și o stabilitate politică putem rezolva problemele existente, și-n primul rând combaterea corupției și a sărăciei. Altfel vom pierde și mai mult, dacă nu totul! Alternativă la ziua de azi a AIE-3 cu părere de rău nu există, așa cum este ea, iar a cursului european cu atât mai mult !!!
Așadar, singura soluție este guvernarea Alianței pentru Integrarea Europeană și împreună și doar pe cale democratică să o impunem să facă schimbările necesare, inclusiv tragerea la răspundere a acelora vinovați de această situație.

(Interviu) Mihai Ghimpu: „Mafie în toate domeniile, la toate colțurile. Aici e toată problema”

044C5243-663A-4725-A2F7-B01A09EFB280_w640_r1_sEuropa Liberă: Integrarea europeană, lupta împotriva corupției, salarii și pensii mai mari – de ani buni, același refren auzit de la clasa politică, iar deja de șase ani și de la guvernarea pro-europeană. În campanie electorală se vorbește despre aceste deziderate. Cum trec alegerile se schimbă prioritățile? Sau nimic din ceea ce se promite nu se mai realizează?

Mihai Ghimpu: „Depinde cine face promisiunile acestea. Aici e problema, că cetățenii nu trebuie să creadă în toți, fiindcă viața este o dovadă că mulți politicieni vin și promit ceea ce nu fac. De aceea și astăzi am ajuns unde am ajuns, din păcate, cetățenii noștri îi cred pe cei care vin și promit marea și sarea. Dar care e rolul alegătorului? Politicianul vine și spune că ridică orice greutate, așa e? Alegătorul trebuie să vadă în realitate nu ce se promite, dar dacă omul acela are puterea să ridice acea greutate sau are interesul să ridice acea greutate, sau nu poate să o facă și nu are niciun interes pentru asta. Și sigur că îmi pare rău. Eu sunt în politică de atâția ani și mă doare că la noi a devenit o modă a alege politicienii, partidele politice – caută oameni noi, dar timpul ne arată că cei mai buni oameni au fost în primii ani ai mișcării de eliberare națională, Frontul Popular până în 1990, primul Parlament, după care, când s-au pornit privatizările, au apărut interesele de business, de afaceri, de bani. Și gata, ei se folosesc de democrație și oamenii, din păcate, merg după aceștia care vin cu promisiuni.”

Europa Liberă: Dar cum se termină alegerile, se schimbă și prioritățile?

Mihai Ghimpu: „Dar nu se schimbă prioritățile, lumea trebuie să înțeleagă că omul care promite  trebuie să aibă cu ce se ține de promisiune. De exemplu, noi, dacă am spus lucrul acesta, noi știm cum să realizăm. Pentru aceasta trebuie să avem puterea, nu poți face lucrul acesta când peste tot s-au creat grupuri de interese, mafie în toate domeniile, la toate colțurile, unde nu dai. Procuratura deschide dosare unor oameni de afacere și le dă voie la alții dintre prietenii lor să le preia afacerea. Ministerul de Interne, la fel, polițiștii care sunt acolo. Care sunt în politică o parte, care sunt în ministere. Și iată, aici e toată problema.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ați zis că vă asumați guvernarea pentru că trebuie să faceți schimbarea în țară.

Mihai Ghimpu: „Ne-am asumat actul guvernării, dar ne-am asumat, în primul rând, pentru ministerele pe care le avem noi și reieșind din posibilitățile care sunt.”

Europa Liberă: La sfârșit de mandat, nu veți răspunde doar de domeniile unde aveți miniștri.

Mihai Ghimpu: „Noi înțelegem foarte bine, dar noi am nimerit într-o situație în care, dacă nu am fi acceptat această guvernare, era și mai rău. Fiindcă noi am căzut financiar, suntem la pământ din punct de vedere financiar. Dacă nu acceptam noi să venim la guvernare, am fi căzut peste o lună, două, trei și politic. Dar politic e mai grav. Și financiar, și politic. Aceasta ar fi însemnat, vorba unui coleg de Parlament, „380 de grade”.

Europa Liberă: Da, Dumitru Moțpan, din primul Parlament.

Mihai Ghimpu: „Eu să nu credeți că trec ușor peste asta. Primesc mesaje, lumea e nemulțumită. Oamenii nu judecă. Majoritatea vorbesc cu inima sau impulsiv, sau nu pricep în viața asta, sau vor astăzi cred că schimbarea. A schimba politica în Republica Moldova trebuie de la votul din ziua alegerilor fiindcă cetățenii hotărăsc care partid să vină la guvernare, cu câte mandate să vină.”

Europa Liberă: Dar am auzit de la unii cetățeni că vă fac trădător, din moment ce ați acceptat să veniți în această guvernare.

Mihai Ghimpu: „Am primit și mesaje de felul acesta și mie îmi vine să dau foc și să plec din republica aceasta, fiindcă, Dumnezeu să o ierte pe mama, spunea: „Nu merită să luptați voi pentru moldovenii aceștia”. Acum mă conving. Ori sunt niște trădători, ori niște naivi, ori niște oameni care vor numai rău republicii acestea, ori sunt dușmanii noștri.”

Europa Liberă: Dar ați trădat electoratul dumneavoastră, venind în această coaliție de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu sunt pe palma politică a republicii din 1988. Și dacă este vreun om care îmi poate pune pe masă probe că eu am trădat fie acum sau cinci ani în urmă, sau 10, sau 15, atunci plec din politică. A trăda înseamnă, în primul rând, a-mi trăda sufletul meu.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul, când v-a dat votul, pentru ce vi l-a dat?

Mihai Ghimpu: „Cetățeanul a dat votul pentru cursul european, pentru politica națională a noastră. Fiindcă noi suntem partidul care astăzi apărăm cel mai mult valorile naționale. Ce trădare este aici? Că am făcut o alianță cu acești doi care au adus republica la cheremul străinilor, prin furtul miliardului și prin alte lucruri? Dar dacă nu veneam la guvernare, ce era mai departe? Bine, nu veneam noi. La alegeri anticipate cine venea? Spuneți-mi, vă rog, cine venea?”

Europa Liberă: Pe interior ce putere aveți astăzi, ca să schimbați lucrurile? Din interiorul alianței.

Mihai Ghimpu: „Încă nu am început activitatea alianței, fiindcă în vară am format guvernul, acum abia se numesc viceminiștrii. Ne întoarcem în septembrie și vom începe să avem discuții pe interior, să vedem. S-au adunat prea multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm și nu ține doar de puterea noastră.”

Europa Liberă: Dar anterior ați cunoscut situația sută la sută, așa cum vă convingeți că este astăzi în domeniile unde ați ajuns să conduceți?

Mihai Ghimpu: „Vorba unui coleg, „am știut că e grav și e rău la minister, dar chiar așa de tare nu”. Așa și eu zic: știam eu, cunosc situația, dar chiar așa… Nu pot să înțeleg unii oameni. Înțeleg, Dumnezeu dă, în buzunar nu pune, dar chiar așa, chiar să aduci populaţia la mizerie şi la sărăcie şi să nu te saturi de bani? Pur şi simplu, nu se încadrează în mintea mea. Dar problema e că această lume, care e nemulţumită, aceştia şi dau votul pentru o sută de lei. Ei mă numesc pe mine trădător acum, dar ei primii au trădat, când au votat pentru partidele care i-au furat, care i-au amăgit timp de 20 de ani şi pe dânsul şi pe părinţii lui, şi pe buneii lui. Iată unde e problema.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vine toamna fierbinte. Vor fi presiuni, presiuni ale străzii. Vă vor strânge în uşă, pentru că se vor majora tarifele, se vor majora preţurile, nemulţumirile cresc. Ce poate fi întreprins, astfel încât să recâştigaţi încrederea cetăţeanului?

Mihai Ghimpu: „Vom discuta în cadrul alianţei.”

Europa Liberă: Dar ce puteţi discuta?

Mihai Ghimpu: „Eu primesc multe plângeri de la oameni, discut, îmi scriu. Sistemul raider m-a obosit, lucrează de sus până jos, a ajuns deja şi în organele de drept. Nu se mai poate aşa. Noi nu avem o economie liberă, noi suntem de parcă în Uniunea Sovietică. De fapt, şi pe timpul Uniunii Sovietice Constituţia nu era rea, erau garantate drepturile. Aşa şi acum, avem Constituţie şi legi bune, dar nu funcţionează, e puterea unui om sau doi, sau trei-patru oameni.”

Europa Liberă: Dar aceste nelegiuiri ar putea să vă facă să vă retrageţi din coaliţia de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu am spus şi repet, de fapt, noi ne-am asumat că schimbăm lucrurile, şi dacă lucrurile nu se schimbă, vom discuta la partid şi vom decide. Eu nu vreau să fiu numit trădător, Iuda. Eu nu am nimic cu tot ceea ce se întâmplă în această republică, absolut, nu am nicio vină. Ba din contra, eu pot fi nemulţumit că lupt de 26 de ani şi lumea votează pe alţii, lupt ca Don Quijote cu morile de vânt. Pe mine poate mai mult mă doare decât pe alţii. Am cu ce trăi, dar mai mult mă doare. Fiindcă omul vine şi se plânge, se întoarce şi e cumpărat cu o sută de lei. La sate oamenii habar nu au ce e la Chişinău. Fiecare trăieşte cu vaca, găina, curca lui. Fiecare partid are organizaţie primară în sat, acei care fac parte din organizaţia primară din sat cunosc fiecare cetăţean din sat cu ce răsuflă, cum răsuflă, cum îl poţi cumpăra, cu vorbe, cu macaroane, cu o sută sau cu două sute, cu cinci sute de lei. Şi iată aşa se întâmplă la noi, pentru că e sărăcie, lumea e pusă în genunchi şi atunci omul nu vede şi nu aude, îşi caută salvarea în curtea lui, în gospodăria lui. A doua, avem o parte dintre oameni, un nucleu care creează opinia publică. Care se mulţumește că îi dau o funcţie, îi dă şi lui ceva un business mijlociu. Şi ei, la rândul lor, au grijă de aceştia şi nu-i interesează durerea şi viaţa celorlalţi cetăţeni. Eu toate lucrurile acestea le văd, dar nu le pot schimba. Pentru aceasta trebuie să ai Procuratura, Ministerul de Interne, Vama, Fiscul.”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră sunteţi neputincios acum?

Mihai Ghimpu: „Da, sunt neputincios. Da, recunosc, sunt neputincios. Dar am mers la aceasta, pentru că altfel era pus în pericol cursul european.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, partenerii de dezvoltare bat alarma: aduceţi Moldova înapoi de pe marginea prăpastiei; daţi Moldova înapoi cetăţenilor… E un semnal care trezeşte la viaţă clasa politică?

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Fiindcă şi ei sunt părtaşi la tot ceea ce s-a întâmplat în Moldova, au văzut.”

Europa Liberă: Cine? Europenii, occidentalii?

Mihai Ghimpu: „Toţi au văzut. Doar au văzut cum decurge actul guvernării, au văzut că se fură. Din 2011 se spunea că se fură Banca de Economii. Invers, în loc să zică: „Bravo Ghimpu”, m-a presat Fondul Monetar să votez atunci 400 de milioane credit pentru Banca de Economii. Şi ei nu au văzut ce se întâmplă la noi? Problema cheie, ştim cu toţii, e la Procuratura Generală şi nu am susţinere de la parteneri. Lumea consideră că eu nu vreau.”

Europa Liberă: De la partenerii de coaliţie?

Mihai Ghimpu: „Nu de coaliţie.”

Europa Liberă: Occidentali?

Mihai Ghimpu: „Da, partenerii care susţin Republica Moldova. Nu am această susţinere şi am rămas iarăşi în drum cu promisiunea. Adică în altă parte se poate, dar în Republica Moldova nu se poate.”

Europa Liberă: Şi, în lipsa unui procuror european, justiţia ajunge să fie independentă?

Mihai Ghimpu: „Eu nu ştiu dacă şi cu un procuror european va fi independentă. Fiindcă acolo este o structură care funcţionează, care deja e formată ca un cheag. Şi când vine o primă persoană, trebuie să distrugă toată caracatiţa aceasta.”

Europa Liberă: Sistemul e putred.

Mihai Ghimpu: „Sistemul e putred, dar noi de la ceva trebuie să începem. Eu nu ştiu cum vorbesc partenerii noştri cu toată lumea politică, cu ceilalţi. Eu sunt un mare optimist, toată viaţa am crezut că lucrurile se vor schimba. Şi acum, când analizez, ce am schimbat noi? Statul totalitar pe stat democratic? Atunci furau şi trăiau bine, mâncau icre roşii şi negre numai cei de la Comitetul Central şi acum mănâncă alţii, tot din partide, care au puterea. Dar să nu se supere alegătorii şi mai ales cei activi, care prin creează opinia publică: clasa politică nu o poate schimba un preşedinte de partid, un partid. Clasa politică o poate schimba doar alegătorul prin votul pe care îl dă. Mi se reproşează că Ghimpu vine la guvernare în opoziţie. De ce eram în opoziţie? Băteam alarma – aceasta nu se face bine, aceasta se face rău. Şi au venit alegerile. Şi ce a făcut lumea? Am fost cu 12 mandate, am ieșit cu 13 mandate. Ce susţinere are PL şi eu personal în lupta aceasta pentru viaţa bună a cetăţenilor? Eu, cum am spus, sunt de la Coloniţa, am casă construită în 1935, am reparat-o, este cota mamei de pământ, eu am cu ce mă hrăni.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, opoziţia parlamentară spune că actualmente este distrusă identitatea, poate fi pierdută neutralitatea, este în pericol statalitatea. Sunt nişte declaraţii destul de dure.

Mihai Ghimpu: „Aceasta nu e opoziţie.”

Europa Liberă: Mă refer la declaraţiile pe care le face liderul socialiştilor, Igor Dodon.

Mihai Ghimpu: „Aceste partide nu sunt opoziţia din Republica Moldova. Acestea sunt partidele Moscovei. Care identitate? Ce identitate are Dodon sau cei care sunt cu dânsul? Credeţi că el nu ştie? Ştie foarte bine, sângele apă nu se face. De aceea am spus că noi am acceptat această guvernare, fiindcă dacă o respingeam erau alegeri anticipate, republica fără sprijin financiar din toate părţile şi venirea la puterea a acestora care strigă „Identitatea”. Cine poate mai multe să-mi spună mie sau îmi poate dovedi, decât eu sau sora mea cine au fost părinţii şi buneii noştri? Oare nu e o ruşine să vină Dodon să-mi spună cum îl chema pe tatăl meu: Fiodor sau Toader? Iată unde e problema. Şi aici vreau cetăţenii să înţeleagă odată şi odată: nu poţi schimba nimic, politica nu  este un rol pe o scenă în teatru sau nu este un laborator de chimie, de fizică, unde o persoană a venit şi cu capul lui, cu munca lui schimbă ceva, politica este o luptă a tuturor. Cum a spus Corina Fusu la conferinţa de presă, că educaţia nu e un copil al cuiva.”

Europa Liberă: Este un proces naţional şi nu copilul unei singure persoane, aşa a spus doamna Corina Fusu. Acesta a fost un reproş la adresa fostei şefe de la Educaţie, Maia Sandu? E disputa dintre cele două cu iz politic?

Mihai Ghimpu: „Nu e dispută. Noi încă vom reveni la acest minister. Atâta s-a vorbit de reforme. Eu nu vreau acum să… Dumnezeu cu dânsa. Nu merită. Ea nu e de nivelul meu. Spun deschis, lumea mă critică, nu e de nivelul meu ca să-i dau replică. Şi nu este omul care să mă înveţe ce înseamnă reforme şi cum, şi cu cine să le faci. Să fii într-un colectiv care, bănuit de toată lumea, să nu arăt cu degetul, în loc să-i spui: „Nu pot să merg de aici, fiindcă aici trebuie să facem schimbarea. Să facem schimbarea în familia noastră şi apoi să cerem schimbări”. Aşa ar fi corect, dacă eşti un om cinstit şi corect. De aceea, lăsăm problema aceasta la o parte.”

Europa Liberă: Dar în ministerele care vă revin, remanierile se fac pe criteriu politic? Aduceţi doar liberalii în funcţiile cheie în aceste ministere?

Mihai Ghimpu: „Care îşi face datoria profesional şi cinstit, rămâne. Dacă avem probe că a venit să facă bani şi interese – la revedere. La noi e altă politică.”

Europa Liberă: La Educaţie bani nu s-au făcut.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea mai târziu. Nu vă grăbiţi. Noi intrăm abia în profunzimea guvernării precedente. Eu vreau să spun că foarte mulţi nu au inimă de om, de mamă, de tată, de bărbat, de femeie. Am ajuns într-o situaţie când nu-l mai deranjează cum trăieşte nici mama, tata, bunica, bunelul, sora. Majoritatea suntem veniţi de la sat, eu pot spune că sunt orăşean, Coloniţa e periferia Chişinăului, am învăţat în oraş. Dar ce avem azi în sate?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar nu aţi răspuns la întrebare: infirmaţi faptul că aduceţi doar membri de partid în ministerele care v-au revenit?

Mihai Ghimpu: „Nu este adevărat.”

Europa Liberă: Infirmaţi sau confirmaţi?

Mihai Ghimpu: „Infirm. Vă veţi convinge că vine viceministrul care nu are nimic cu Partidul Liberal, nu e membru.”

Europa Liberă: Cine vine?

Mihai Ghimpu: „Una dintre cele mai bune directoare din şcolile noastre, liceele noastre din Chişinău, Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes”. Nu e membru PL. I-am analizat şi pe ai noştri, foarte mulți.”

Europa Liberă: Dacă vorbim şi despre Ministerul Apărării, ministrul Şalaru a ajuns în vizorul multor politicieni şi nu numai, prin declaraţia pe care a făcut-o recent la Bucureşti, spunând că Republica Moldova are obiectivul aderării la NATO, fără să facă alte precizări. Dar într-un interviu cu Europa Liberă, domnul Şalaru a concretizat că a vorbit de pe poziţia sa de liberal.  Partidul Liberal este singurul dintre cele trei ale coaliţiei de guvernare de la Chişinău care a inclus în programul său politic aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Republicii Moldova. Dar Constituţia spune totuşi că astăzi Moldova este un stat neutru. 

Mihai Ghimpu: „Astăzi Republica Moldova este nu numai stat neutru, dar şi un stat sărac, mafiot, corupt, ocupat. Noi trebuie să schimbăm lucrurile acestea. Vom sta aşa? Îmi iau o geantă de cireşe şi mă duc la Novosibirsk să-mi fac câteva ruble. Nu mai merge aşa. Trebuie să trăim altfel. Şi sigur că domnul Şalaru a vorbit din punct de vedere al programului PL. Noi am avut și sloganul „Cu PL în familia NATO şi UE”. Dar noi respectăm acordul semnat cu colegii din PLDM şi PD. Şi ministrul nu poate face ceea ce vrea el, acestea sunt decizii politice care se adoptă în Parlament, la şedinţele guvernului. Eu cred că domnul Şalaru a vorbit corect, a spus că, din punct de vedere al PL, noi suntem pentru. Şi veţi vedea că tot ceea ce spune PL azi, peste un timp acceptă şi alţii. Mulţi au zis că nu e limba română – am ajuns că limba română e oficială. În multe lucruri nu erau de acord cu noi. Aşa e şi aici. Toţi recunosc lucrul acesta şi toţi ştiu. Numai că o parte dintre partidele politice fac politica, reieşind din aceea ca să placă Kremlinului, alegătorilor. De exemplu, dacă ar mai spune cineva acum după noi de aderare la NATO, ar cui ar fi alegătorii aceia? Îi pierd pe care îi au şi nu-i ia pe ceilalţi, care sunt ai PL. Lumea trebuie să citească printre rânduri. Venind în alianţă, noi respectăm acordul, dar nu renunţăm la ceea ce ne-am asumat, fiindcă acesta este un document, un program votat de congresul PL şi nu are dreptul nici preşedintele Ghimpu, nici prim-vicepreşedintele Şalaru sau Dorin Chirtoacă, sau altcineva nu are dreptul, numai congresul poate modifica acest obiectiv. Şi el rămâne un obiectiv al nostru. Noi îl putem realiza numai atunci când venim noi la guvernare, fiindcă alţii sunt pentru stat neutru, cu armata rusă pe teritoriul nostru, ocupaţi, dezbrăcaţi, flămânzi, dar îmbrăţişaţi.”

Europa Liberă: Admiteţi o refacere a relaţiei dintre Chişinău şi Moscova?

Mihai Ghimpu: „Eu nu sunt împotriva relaţiilor cu Federaţia Rusă, dar relaţii de stat cu stat, relaţii între state, nu un stat metropolă şi altul o gubernie. Doi, în situaţia aceasta creată, după ce Rusia a ocupat Crimeea, Donbasul şi Luganskul, noi trebuie să ne gândim. Oamenii de la noi vor linişte, vor pace. Dar cine ne poate oferi această pace?”

Europa Liberă: Sub care umbrelă Moldova îşi asigură securitatea şi pacea?

Mihai Ghimpu: „Poţi avea pace din partea celor care te-au ocupat 200 de ani? Au fost deportări, 300 de mii de oameni decedaţi pe timpul foametei organizate, războiul de pe Nistru din 1992, în secolul 20. Ce mai vrem noi? Şi în secolul 21 va rămâne la fel, după politica pe care o facem noi azi. Noi facem politica struţului: Doamne ferește să deranjăm Kremlinul. La noi moldovenii şi vorbitorii de limbă rusă se vor trezi atunci când le va cade bomba în casă, atunci vor zice: „Da, vrem în NATO”. NATO nu este o organizaţie politico-militară care vine să ocupe şi să pună în genunchi poporul. NATO este o uniune de state care vor pace şi linişte, fiindcă ei au atins nivelul de dezvoltare şi vor stabilitate politică. Dar stabilitate politică, economică nu poate avea loc, dacă nu ai această umbrelă. Cum îşi poate dezvolta un tânăr o afacere, dacă el nu e sigur de aceasta? El se teme să o pornească, fiindcă ştie că va veni un rechin mai mare şi îi va lua-o. Eu deseori mă întreb dacă se vor trezi vreodată moldovenii aceștia sau nu.”

Europa Liberă: A propos, creaţi un mediu prielnic, prietenos pentru investitorii străini? Pentru că nu prea se grăbesc să vină în Republica Moldova.

Mihai Ghimpu: „După „povestea de succes” cu miliardul, să recunoaștem, trebuie să treacă un timp. Investitorul se gândeşte dacă face să investească în Moldova, dacă se fură cu miliardul…”

Europa Liberă: Dar va fi recuperat acest miliard? Altădată aţi spus că se întorc banii.

Mihai Ghimpu: „Am crezut şi eu în ei.”

Europa Liberă: Şi acum nu mai credeţi? 

Mihai Ghimpu: „Au declarat în Parlament că va fi întors. Am crezut şi eu, dar deja nu mai cred.”

Europa Liberă: Tot în Parlament s-a spus că miliardul poate fi şi la Aeroport. A propos, despre această epopee a concesionării Aeroportului, ce credeţi?

Mihai Ghimpu: „Eu nu vreau să deschid toate parantezele de la negocieri. Noi am discutat de la „A” până la „Zʾ.”

Europa Liberă: Şi deciziile care sunt?

Mihai Ghimpu: „Am pus în prim-plan cursul european, să nu ne întoarcem înapoi în genunchi de unde încă nu am plecat, în faţa Rusiei. Mai departe vom vedea. Eu cred că fiecare dintre noi conştientizează că, dacă nu schimbăm lucrurile, zboară capetele tuturor, şi ale celor care au miliardul sau două şi ale celor care nu le au. Eu am atras atenţia la acest lucru şi vreau să se întâmple.”

Europa Liberă: Dar aţi putea să rămâneţi numai cu atragerea atenţiei.

Mihai Ghimpu: „Ştiţi cum e la noi, unii se gândesc ce va fi mâine, se gândesc la calul care poate veni de peste deal şi se pregătesc, sar dintr-o barcă în alta. Îmi pare rău că spun lucrul acesta, poate nu le va place unora, dar vreau mai fermă poziţia partenerilor noştri externi, mai fermă, nu doar „aşteptăm lupta cu corupţia”.”

Europa Liberă: Dar de ce aşteptaţi luarea jăratecului cu mâna străinului, a partenerului de dezvoltare? Dumneavoastră acum aveţi pârghii, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Ce pârghii?”

Europa Liberă: Aţi intrat la guvernare ca din interior să scoateţi toate problemele care frânează dezvoltarea statului.

Mihai Ghimpu: „Spun „bine, da, facem”. Şi? Şi nu se face.”

Europa Liberă: Dar ce vreţi să facă partenerii de dezvoltare? 

Mihai Ghimpu: „Ei cunosc foarte bine care şi cât e implicat şi în ce. Eu înţeleg, pe de o parte, că altă soluţie nu e. Se duc aceştia, vin ceilalţi. Undeva coincide politica noastră. Eu vreau ca din toamnă, aşa cum ne-am înţeles, am vorbit şi cu partenerii, poate totuși schimbăm lucrurile. Vin experţii lor la Procuratură, la CNA, la minister, la Vamă, la FISC, vom vedea. Dar este un sistem. Sistemul e format de oameni. Oamenii care au activat în cadrul acestui sistem trebuie schimbaţi. Şi aceasta trebuie să înceapă de sus, de la noi. Dar o poţi schimba?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, în toamnă aţi putea avea o scuză: nu insistaţi prea mult că vine primăvara şi trebuie ales şeful statului şi, dacă nu va exista un consens, criza politică se va adânci şi mai mult.

Mihai Ghimpu: „Şi aici, mă scuzaţi pentru expresie, iar o belea pentru PL. Va trebui, în numele cursului european, ca să nu vină partidele lui Putin, să înghiţim iar „o pastilă” care îndată îţi provoacă durere.”

Europa Liberă: Şi o veţi înghiţi?

Mihai Ghimpu: „Nu ştiu. Nu pot spune acum. Depinde cum vor decurge lucrurile până la primăvară. Noi ne-am înţeles pentru referendum. Eu sper că cetăţenii conştientizează, dacă vor să schimbăm ceva în Republica Moldova, acest referendum trebuie să se producă şi trebuie să modificăm Constituţia. Iată aici, stimaţi cetăţeni, aveţi posibilitatea să mă ajutaţi pe mine şi colegii din partid să facem o schimbare. Să facem prima schimbare. Şi pe urmă vom vedea şi celelalte. Dar dacă nu, atunci… Mă rog, multe vorbe se aud, mulţi se vor preşedinte, e adevărat, nu e adevărat, dar unele lucruri le aud, îmi vine să-mi iau valiza.”

Europa Liberă: Sincer, aţi împărţit funcţiile acestea şi aţi ajuns la candidatura care ar trebui să ajungă în fotoliul de preşedinte?

Mihai Ghimpu: „Nu. Trebuie referendum.”

Europa Liberă: Sincer?

Mihai Ghimpu: „Sincer. Am convenit asupra referendumului. Şi pe urmă vom vedea.”

Europa Liberă: Vă mulțumim.

Sursa: http://www.europalibera.org

INTERVIU HOTNEWS Mihai Ghimpu : Liderii partidelor din Republica Moldova se sperie când văd știrile cu DNA-ul românesc

646x404Red: Ce aţi discutat cu preşedintele Klaus Iohannis astăzi, care a fost agenda discuţiilor?
Mihai Ghimpu: Situaţia politică şi cursul european al Moldovei.

Red: Care a fost cel mai important mesaj pe care i l-aţi transmis?
Mihai Ghimpu: Dacă în ţară merg lucrurile (în România – n.red.), o să meargă bine şi aici. Vrem – nu vrem, mulţi se uită dincolo de Prut. Oricum sîntem obligaţi şi unii şi alţii să facem aşa încît românii să fie mulţumiţi de viaţă, să simtă dreptatea, bunăstarea, democraţia că atare.

Red: Care a fost principalul mesaj pe care vi l-a transmis Klaus Iohannis?
Mihai Ghimpu: Să facem aşa încât să continue cursul european.

Red: Cum vedeţi perspectiva europeană a Republicii Moldova când are un guvern minoritar sprijinit de comunişti?
Mihai Ghimpu: Cu un guvern minoritar nu prea o văd. Partidul Comuniştilor, cu care există o înţelegere tacită, nu este un partid pro-european, ci un partid pro-CSI, pro-rus. Soluţia este un acord semnat între PL-PLDM-PD.

Red: Există pericolul anticipatelor?
Mihai Ghimpu: Nu este pericol de anticipate. Guvernul este format. Acum se apropie alegerile locale.

Red: În ce condiţii aţi veni la guvernare?
Mihai Ghimpu: Noi trebuie să fim parteneri egali. Noi nu putem adera la o alianţa minoritară formată din PD şi PLDM. Trebuie cele trei partide, aşa cum am şi făcut, avem experienţă AIE 1 şi AIE 2: program de guvernare comun, componentă guvernului, aşa cum face toată lumea.

Red: De ce v-au respins PD şi PLDM?
Mihai Ghimpu: În primul rând pentru că sîntem partid unionist. Apoi – interesele. Apoi poate fi – vom vedea cu timpul – schimbarea spre vectorul rusesc din care încă nu am scăpat. A declara e una, a face e cu totul altă.

Red: Au fost multe discuţii despre împărţirea posturilor din Guvern. Ministerul Transporturilor şi şefia procuraturii – aici s-au blocat discuţiile pe care le-aţi avut cu PLDM şi PD, sau au fost doar pretexte?
Mihai Ghimpu: Nu. Dacă ei voiau alianţa, sigur că lăsăm Ministerul Transporturilor, aşa cum a propus delegaţia europeană la discuţia din Aeroport (o discuţie între principalii lideri moldoveni şi reprezentanţii celor trei mari familii politice europene – n.red.). Procurorul general – aici noi nu schimbăm nimic. Aici ştim cine îl controlează.

Red: Cine?
Mihai Ghimpu: PD. Aşa a fost repartizarea. Organele de drept nu au fost depolitizate.

Red: Neacceptarea PL la guvernare are legătură şi cu discursul anti-corupţie pe care îl are partidul?
Mihai Ghimpu: Este şi această un motiv: interesul meschin personal şi de partid.

Red: Se tem liderii PCRM, PD şi PLDM de o justiţie independenţa?

Mihai Ghimpu: Sigur.

Red: De ce?
Mihai Ghimpu: Păi unde e miliardul de la Banca de Economii? Şi sînt şi alte lucruri. La noi avere au făcut cei de la putere sau de lîngă putere. Aşa au ajuns foarte bogaţi; nu prin concurenţă, prin deşteptăciune. Aşa a fost în toată zona fosta sovietică şi în zona fosta socialistă. Perioada de tranziţie e întotdeauna tulbure. Tulburi apă că să prinzi cât mai mult peste.

Red: Se sperie liderii politici din Moldova cînd văd ştirile din România cu DNA?
Mihai Ghimpu: Da, toată presă vorbeşte despre asta. Sigur va veni modelul asta într-o zi şi în Moldova. Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.

Red: Nu va reproşaţi nimic în negocierile eşuate?
Mihai Ghimpu: Nu. Noi am făcut tot posibilul din 2009 încoace. Am cedat şi poziţia de preşedinte şi vicepresdinte al Parlamentului, atunci cînd ceilalţi se luptau care e mai mare şi mai tare, am făcut totul pentru că de existenţa Alianţei depindea cursul pro-european. Sînt nişte spculatii că PL trebuia să fie mai flexibil. Am acceptat să nu fie partajate şi cele trei mari funcţii din stat (preşedinte, premier, preşedinte al Parlamentului), am acceptat să nu avem postul de preşedinte al Parlamentului. Faptul că i-am criticat, asta nu consider că e o politică greşită. Dar ce, trebuia să tăcem în privinţa Băncii de Economii? Pentru asta trebuie să funcţioneze legea.

Red: A fost cumva şi un calcul politic să rămîneţi în Opoziţie, pentru a creşte în sondaje?
Mihai Ghimpu: Noi nu am pus niciodată mai presus interesul partidului mai presus de interesul naţional. Pentru noi la alegerile locale e importantă Capitală. Aici, Dorin Chirtoacă nu are contracandidat.

Red: Dar sînteţi mulţumit de cum arată Chişinăul? Sînt mulţi locuitori nemulţumiţi.
Mihai Ghimpu: În raport cu banii care există, da, sînt mulţumit, s-au mişcat lucrurile, că aici depinde de bani. Că poţi să ai suflet mare, dar ştiţi cum e, dragostea de mama e mare, dar ea se cîntăreşte cu ce are mama în buzunar pentru copil. Asta e democraţia.

Red: Legat de alegerile locale, sînteţi de acord cu o posibilă amînare, aşa cum a anunţat un lider PLDM?

Mihai Ghimpu: PLDM şi PD decid, ei au majoritatea cu comuniştii. Nu fac asta pentru Capitală, o fac pentru interesul lor: dacă se fac alegerile în iunie, ei sînt morţi. Ei cred că îşi mai revin după şocul acesta în societate, primit mai ales de alegătorii pro-europeni ai PD şi PLDM care au văzut apoi alianţa cu comuniştii. Dar situaţia s-ar putea înrăutăţi, cînd va începe relaţia cu FMI, să ceară închiderea celor trei bănci. Dar mai mult decît termenul din Constituţie nu pot amînă. Pe de altă parte e un plus, pentru că vara multă lume e plecată, mai ales tineretul. Dar nu s-au gîndit ei la PL şi Chirtoacă, credeţi-mă.

Red: Vorbeaţi mai devreme de interesele Rusiei. Care sînt vectorii ei de influenţă în Republica Moldova?

Mihai Ghimpu: Păi avem partide care fac deschis politică Rusiei, precum Partidul Socialist al lui Dodon. Alte partide fac mai deştept, mai ascuns.

Red: Daţi-ne un exemplu.
Mihai Ghimpu: Păi cum poţi să semnezi un acord în cadrul CSI în care se consfinţeşte sărbătorirea a 70 de ani de la victoria din al doilea război mondial să semnezi că război pentru eliberarea patriei, contrar legislaţiei noastre?

Red: Dar cine a semnat acest acord?
Mihai Ghimpu: Vlad Filat, fiind prim-ministru (din partea PLDM – n.red.). Dar şi PD-ul, cu limba moldovenească. A cui e politică asta? De unde vine ea? Vedeţi ce spune acum Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei din Rusia, că aici nu trăiesc români, ci moldoveni, naţiune inventată de ei. Aceste partide direct sau indirect promovează interesele Federaţiei Ruse. De aceea sîntem săraci şi dezbinaţi, pentru că noi avem partide geopolitice. Unele spre Bucureşti – Bruxelles, altele spre Moscova – Tomsk – Omsk – Vladivostok.

Red: Alegerile din Găgăuzia vor avea loc în curînd. La ce va aşteptaţi?

Mihai Ghimpu: Oameni care nu se bucură de faptul că au ajuns să trăiască pe teritoriul nostru, ci sînt recunoscători Rusiei că le-a dat pămîntul nostru. Ei sînt şi o să moară cu Rusia. Astăzi, au acest statut de autonomie tot datorită Rusiei. Ce, noi sîntem stat federativ? Nu, sîntem stat unitar.

Red: Cîştigarea alegerilor de către candidată susţinută de Moscova nu va produce încă o problema suplimentară pentru Moldova?
Mihai Ghimpu: Unde se vor duce ei, că sînt 100.000 şi stau în centrul Republicii? Ei nu înţeleg un lucru, că noi vom fi împreună, legaţi unul de altul. Trebuie o politică consecvenţă şi verticală a statului, dar toţi cei care vin la putere fac jocul lor că să-i împace, şi le creşte poftă. Actualul başkan, membru al Guvernului, a organizat un referendum ilegal împotriva cursului european, dar el rămîne membru al Guvernului.

Red: O altă problema mare este existenţa televiziunilor ruseşti. Cum se poate rezolva această problema?

Mihai Ghimpu: Ei deţin monopolul în lipsa televiziunilor româneşti. Noi nu avem curajul să-i închidem, deşi în privinţa Ucrainei de exemplu au făcut propagandă, agitaţie făţişă. Trebuie o putere care să-şi asume.

Red: Dar de ce nu promovaţi un proiect în Parlament în acest sens?
Mihai Ghimpu: PL include pe listele de la Parlament doar candidaţi care au că limba oficială limba română. PL are proiecte în Parlament, dar nu trece nici unul, nici măcar cînd eram în cadrul Alianţei. PLDM pe alocuri ne susţine, dar PD e împotriva, pentru că ei sînt pe eşichierul de stîngă, pro-ruşi.

Red: Există zvonuri aici, la Chişinău, că Iurie Leancă şi-ar putea face partid. Aţi face o alianţa politică?
Mihai Ghimpu: Să vedem, timpul ne va arată.

Red: Ce părere aveţi despre actualul premier, Chiril Gaburici?
Mihai Ghimpu: L-am văzut prima dată în Parlament – mă rog, îl mai văzusem la TV.

Red: Credeţi că va putea ţine Moldova pe orbită pro-europeană?

Mihai Ghimpu: Dar nu depinde el. Depinde de partide. Iată de ce vorbim de majoritrate parlamentară. Cele două partide nu au majoritate.

Red: Vedeţi drumul pro-european al Republicii Moldova frînat de sprijinul tacit al comuniştilor?
Mihai Ghimpu: Sigur, din start e clar că s-a început cu stîngul. Cum să guvernezi fără majoritate clară pro-europeană, ci cu sprijin tacit al comuniştilor? Asta e clar o frînă. Noi, liberalii, o să analizăm fiecare proiect cu atenţie, dar nu vom fi maşinărie de vot pentru ei.

Red: În Republica Moldova e în desfăşurare un scandal financiar uriaş. Cine e la originea lui şi cine a beneficiat?

Mihai Ghimpu: Eu am vorbit despre acest subiect din urmă cu patru ani, cînd s-a născut acest proiect de a fură Banca de Economii. Noi am format acum o comisie parlamentară de anchetă. Iar dacă organele judiciare tac, atunci e clar că e implicată Puterea.

Red: Dar aveţi dovezi că e implicat cineva de la Putere?

Mihai Ghimpu: Toată lumea ştie că Vlad Filat, fiind premier, avea control asupra Băncii de Economii, care era deţinută în proporţie de 56% de stat. Şi apoi domnul Leancă a semnat, fiind premier, micşorarea pachetului de acţiuni al statului.

Red: Cînd vom avea raportul comisiei parlamentare?
Mihai Ghimpu: În 15 zile cred că s-a decis. Dar mai e şi grupul de experţi din SUA, veniţi prin banca Naţională, care va face un raport. Dar a dispărut un miliard, şi e trist că lumea se comportă de parcă s-a pierdut un leu, deşi a trecut atîta timp. S-a făcut o percheziţii de ochii lumii. Dar vine ziua în care răspunzi în faţă legii, mai devreme sau mai tîrziu, şi asta se vede în România.

sursa: www.hotnews.ro

Interes major în Germania: Editorialul lui Mihai Ghimpu difuzat la postul public german de radio „Deutsche Welle”

mihai_ghimpu1Republica Moldova şi alegerile parlamentare de duminică, 30 noiembrie, sunt urmărite cu mare atenţie în Germania, pe fondul evoluţiilor geopolitice din regiune. Pe 16 noiembrie, Klaus Werner Johannis, german de origine, a fost ales preşedintele României. Cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Johannis pentru a-l felicita şi cu această ocazie i-a spus că „apreciază ca foarte importantă colaborarea între Bucureşti şi Chişinău pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova”. Miercuri, 26 noiembrie, preşedintele ales al României, Klaus Hohannis, s-a întâlnit la Bucureşti cu Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi prim-vicepreşedintele Partidului Liberal. În acest context, Postul german „Deutsche Welle” a difuzat editorialul despre semnificaţia alegerilor semnat de Mihai Ghimpu, preşedintele PL, editorial pe care îl prezentăm în continuare.

Duminică Europa joacă o carte mare în Republica Moldova

Pe 30 noiembrie 2014 vor fi organizate alegeri parlamentare în Republica Moldova iar rezultatul acestora este foarte important pentru succesul politicii europene din vecinătate şi pentru politica Externă şi de Securitate comună a UE.

Republica Moldova este succesoarea RSS Moldoveneşti, fondată de Stalin pe o parte din teritoriul provinciei românești Basarabia, anexată la URSS în 1940. Românii moldoveni reprezintă populaţia majoritară. Limba oficială este româna, conform deciziei Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013. Până atunci limba se numea „moldovenească”, un artificiu găsit de sovietici pentru a sublinia diferenţa faţă de limba română. Până în 1940 o comunitate de 100.000 germani a locuit în Basarabia şi la Stuttgart există Societatea Germanilor Basarabeni (Bessarabiendeutscher Verein). Horst Köhler, fostul preşedinte al Germaniei este compatriotul nostru, pentru că părinţii săi au fost germani basarabeni.

În anul 2009 guvernul a fost format de o coaliţie pro-europeană. Cu sprijinul UE, Republica Moldova a făcut progrese remarcabile. Creşterea economică a fost constantă. La summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius din 28-29 noiembrie 2013, Republica Moldova a semnat cu UE Acordurile de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. În aprilie 2014 s-a liberalizat regimul de vize al UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Apropierea de Occident a Chișinăului a determinat Rusia să declare un război comercial împotriva Republicii Moldova, interzicând importurile de vin, fructe, legume, carne. Amenințările sau embargourile Moscovei nu ne vor abate din drumul nostru european. Am recepţionat cu foarte multă atenție mesajele de susținere emise de partenerii noştri occidentali, dar am înțeles și lecția conținută în mesajul domnului Johannes Hahn, comisarul european pentru Negocierea Extinderii, către premierul sârb Alexandăr Vucic că a venit momentul ca Serbia să aleagă între UE şi Rusia. Noi, de la Chişinău, vrem să-i asigurăm pe partenerii din UE că Republica Moldova va da întotdeauna dovadă de solidaritate europeană și nu vom adopta în niciun fel așa numita „politică la două capete”. Am fost impresionaţi de discursul cancelarului german Angela Merkel la reuniunea G20 de la Sidney, când a spus că Rusia ameninţă Republica Moldova şi alte state. Atunci am simţit că nu suntem singuri şi Germania este lângă noi, umăr lângă umăr, așa cum a fost de fiecare dată, mai ales cu ocazia vizitei doamnei cancelar Angela Merkel la Chișinău din 22 august 2012.

Pe 16 noiembrie 2014 în România a fost ales preşedinte Klaus Werner Johannis, de origine germană. Peste 80% dintre cei 36.000 de moldoveni cu cetăţenie română care au votat la secţiile de votare deschise de România în Republica Moldova l-au ales pe Klaus Johannis. Alte câteva mii de moldoveni cu dublă cetăţenie aflaţi în statele UE au votat pentru Klaus Johannis la ambasadele şi consulatele României din străinătate. A fost un vot pentru orientarea sa euro-atlantică, pentru susţinerea statului de drept, a supremaţiei legii şi luptei anticorupţie. Acest vot a fost încă un mod al românilor moldoveni de a transmite lumii ce doresc.

Cancelarul Merkel, felicitându-l telefonic pe preşedintelui ales al României, i-a transmis acestuia că „apreciază ca foarte importantă colaborarea între Bucureşti şi Chişinău pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova”. Acest mesaj are o semnificaţie deosebită, pentru că se ştie că România doreşte maximul posibil pentru Republica Moldova şi atunci înţelegem că aspiraţiile noastre nu sunt fără temei. Aprecierile cancelarului german ne fac să înţelegem că parteneriatul dintre Germania, România și Republica Moldova, desfăşurat în cadrul politicilor UE, este o realitate care depăşeşte abordările inspirate din concepţiile vechi ale sferelor de influenţă şi echilibrelor de putere. Parteneriatul Germania – România – R. Moldova trebuie să devină un proiect (geo)politic major în regiune.

Victoria în alegeri a forţelor pro-europene la alegerile de duminică şi formarea de către acestea a unui guvern dedicat integrării europene ar însemna un succes şi pentru politica de vecinătate a UE, având în vedere puternicul sprijin financiar, politic şi diplomatic, acordat atât Republicii Moldova cât şi Parteneriatului Estic. Venirea la putere în Republica Moldova a forţelor eurasiatice ar compromite semnificativ politica de vecinătate a UE în spaţiul estic şi ar da o legitimitate nedorită conceptelor revolute ale sferelor de influenţă.

Suntem însă optimişti privind rezultatul alegerilor de duminică. De asemenea, suntem convinşi că UE, Germania și SUA, nu vor permite încălcări ale dreptului internaţional ce guvernează relaţiile dintre state, subminarea suveranităţii unui stat european, membru demn al comunităţii naţiunilor.

Mihai Ghimpu

Fost preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova 2009/2010

Preşedinte al Partidului Liberal

http://www.dw.de/duminic%C4%83-europa-joac%C4%83-o-carte-mare-%C3%AEn-republica-moldova/a-18091808

Mihai Ghimpu: Crimele regimului comunist trebuie condamnate (2.08.2014)

Este un mare păcat să trăim în afara valorilor la care au contribuit şi strămosii noștri!!! Interviu cu Mihai Ghimpu la Radio Europa Liberă, Partea II

Imagine

Europa Liberă: Se vor pune piedici în ajun de 27 iunie, ca acest Acord de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană să fie semnat la Bruxelles?

Mihai Ghimpu: „Piedici avem deja și le simțim, nu de acum. Cred că toată lumea observă presiunea Federației Ruse prin diferite pârghii pe care le au.”

Europa Liberă: Care sunt aceste presiuni?

Mihai Ghimpu: „În primul rând, embargoul.”

Europa Liberă: Ar putea embargoul de vin să fie extins și pentru fructe, legume?

Mihai Ghimpu: „Sigur. Noi putem să ne așteptăm la orice. Fiindcă Rusia nicicum nu vrea să se împace cu faptul că fiecare popor, indiferent de puterea lui economică, militară, are aceleași drepturi și își decide de sine stătător soarta. Noi observăm cu toții că actualul președinte al Rusiei vrea să refacă fosta Uniune Sovietică. S-a vorbit mult de Uniunea Euroasiatică, dar, în sfârșit, iată, a hotărât anume în pragul semnării acordului cu noi, fiindcă e problema cu Ucraina, în zona aceasta. Şi Caucazul…”

Europa Liberă: Georgia…

Mihai Ghimpu: „Da. Şi a grăbit formarea acestei Uniuni Euroasiatice. Aceasta deja e o dovadă că e o presiune. Plus partidele politice pe care le avem: socialiştii, aceştia cu steluţa, cu secera şi ciocanul, acţiunile lor. Eu cred că vor ieşi în stradă mai aproape încolo de semnarea acordului. Haideţi să ne amintim ultimatul lui Voronin dat preşedintelui actual, că dacă nu demiteţi guvernul noi vom folosi articolul 2 a Constituţiei şi vom restabili suveranitatea. Cu toate că acolo în articolul 2 tocmai e invers scris, că nici un partid politic nu are dreptul să uzurpeze puterea în stat…”

Europa Liberă: Comuniştii cereau convocarea unui referendum.

Mihai Ghimpu: „Referendum poate să ceară oricine, dar decide majoritatea parlamentară.”

Europa Liberă: Autorităţile se tem de convocarea unui plebiscit la care să cheme lumea să spună încotro Moldova?

Mihai Ghimpu: „Da de ce să spunem că ne temem? De ce să dăm ascultării ceea ce vrea unul sau altul? Partidele parlamentare au votul cetăţenilor. Votul dat în 2009 în iulie, în 2010, este dat partidelor care şi-au asumat integrarea europeană în program. Şi aceasta şi înseamnă politica statului. Fiindcă noi cât am fost şi noi şi am făcut parte din Alianţă şi acum aceştia şi cu toate că noi nu suntem la guvernare, dar votăm tot ce ţine de dorinţa cetăţenilor şi, în primul rând, integrarea europeană. Realizăm  ceea ce au dorit cetăţenii. Şi atunci de ce să mai organizăm noi referendum? Nouă ne trebuie referendum nu în privinţa ceea. Nou ne trebuie referendum cu noua Constituţie, că iată timpul trece şi va veni ziua în care trebuie să alegem preşedintele şi iarăşi e mecanismul vechi. Neutralitatea s-o excludem din Constituţie. Mai multe lucruri sunt.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, să rămânem la provocările care eventual ar putea să apară  în ajunul semnării acordului moldo-comunitar. L-am auzit pe deputatul în Parlamentul Moldovei, Petru Vlah, originar din Găgăuzia, spunea că s-ar putea ca imediat după semnarea Acordului de Asociere a Moldovei la UE, Unitatea Teritorial-Autonomă Gagauz-Yeri să proclame ieşirea din componenţa Moldovei.

Mihai Ghimpu: „Şi unde să se ducă? Cu farfuria ceea zburătoare?”

Europa Liberă: La modul serios ce vor găgăuzii?

Mihai Ghimpu: „Găgăuzii sunt aduşi de ruşi, după ocupaţia din 1812. De aceea ei nu vor să audă nimic, decât de Federaţia Rusă. Ceea ce spune rusul, aceea face găgăuzul. Însă acest teritoriu este al statului Republica Moldova şi nu are dreptul niciun raion, niciun sat şi nicio autonomie cum li s-a dat lor, Găgăuziei, să decidă încotro să meargă Republica Moldova, decât Parlamentul sau cetăţenii – puterea suverană prin referendum.”

Europa Liberă: Ei au făcut un aşa-zis plebiscit în Găgăuzia, la 2 februarie…

Mihai Ghimpu: „Acel plebiscit este nul. Dacă e să luăm după practica lor, atunci organizăm şi noi în Coloniţa un plebiscit, unde anulăm autonomia dată de către Parlament lor. Tocmai acestea sunt şi mişcările Federaţiei Ruse: prin găgăuzi, prin başcan, prin Transnistria, prin partidele de la noi, că nu vreau să-i numesc pe unii ca să nu-i recunoască lumea, că nu merită.”

Europa Liberă: Dar ar veni bani din Federaţia Rusă pentru susţinerea anumitor formaţiuni politice?

Mihai Ghimpu: „Aici e problema, că ei sunt naivi, ei sunt manipulaţi, sunt agenţi, le mai aruncă câte o bomboană…”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vin bani din exterior pentru a susţine anumite forţe politice în campania electorală parlamentară?

Mihai Ghimpu: „Da cum? Dar tot timpul vin bani.”

Europa Liberă: Da cum pătrund banii aceştia?

Mihai Ghimpu: „Prin agenţii economici, ce n-aţi observat lucrul acesta? Eu am fost preşedinte şi eu aveam informaţii. Şi bani vin, şi asociaţii se formează. Au preluat practica aceasta europeană occidentală de a forma aici ONG-uri şi prin ele să înceapă a manipula opinia publică.  Da, Rusia nu se împacă nicicum. De aceea şi spun că noi fără NATO n-o să scăpăm de laba ursului, mă scuzaţi, vă rog, de expresie. Noi n-o să scăpăm până n-o să avem siguranţa că are cine ne apăra, n-o să scăpăm. Douăzeci de ani în loc să ne concentrăm: partidele politice, cetăţenii, indiferent de naţionalitate, să ne concentrăm pentru a aduce bunăstare aici…”

Europa Liberă: De ce integrarea europeană n-a devenit idee naţională?

Mihai Ghimpu: „Vorbim aşa ca lumea să înţeleagă. În cazul în care vin comuniştii la putere, tot vor promova integrarea europeană. Pun capul pe trunchi. De ce? În primul rând, din partea Rusiei nu vine nimic ajutor. Republica Moldova nu e în stare să-şi lanseze economia aşa, încât să aibă venit, să plătească, să fie locuri de muncă, salarii şi pensii fără investiţii străine. Rusia nu investeşte la noi. Şi atunci ce ne facem? De ce la noi producţia e mai scumpă şi oamenii cumpără de la piaţă mărar, roşii din Bulgaria, Turcia? Fiindcă resursele energetice vin din Rusia şi ele stau la baza produsului nostru. Păi, în cazul dat ce, noi nu înţelegem că Rusia ne ţine în mizerie şi sărăcie? Pe când Uniunea Europeană, poftim, ne oferă ajutoare, vin investiţii, ne ajută. Uitaţi-vă acuma – drumuri. Am mers acum până la Sângerei, Pepeni. De o plăcere să mergi. Încă patru ani de zile şi la noi drumurile republicane vor fi drumuri europene. Pe urmă începem de la raion spre sat, prin sate. Deja patru sute de milioane sunt alocate pentru reparaţia drumurilor prin sate. Europenii vor, nu constă în faptul că ei ne ajută că suntem membri. Noi suntem departe de a fi membri. Noi suntem stat vecin, în vecinătate. Şi ei vor ca în vecinătate cu ei să nu existe o sărăcie, o mizerie, un microb care să treacă, că microbul repede îl duce vântul, trece hotarul. Şi de aceea sunt cointeresaţi ca să nu li se deranjeze libertatea, bunăstarea, pacea lor şi de aceea ne ajută pe noi. Pe când Rusia, din contra, vrea mizerie şi sărăcie în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Parlamentul va ratifica repede Acordul de Asociere cu UE?

Mihai Ghimpu: „Desigur. Nici vorbă. Se aud vorbe că unii nu vor vota. Noi, Partidul Liberal, asigurăm cinci voturi, nicio problemă. Şi eu sunt convins că va fi semnat şi ratificat, în pofida presiunilor Federaţiei Ruse. Eu am discutat cu europenii şi sunt sigur că, indiferent de situaţia care va fi, ei vor semna Acordul de Asociere.”

Europa Liberă: Prevederile acestui acord sunt destul de îndrăzneţe. Guvernarea va trebui tot ceea ce şi-a asumat în acest Acord de Asociere, să îndeplinească.

Mihai Ghimpu: „Da. Altfel cum? Ştiţi care este problema? Iată încă o dovadă în plus că noi trăim cu mintea moldoveanului de pe urmă. Aceste reforme noi trebuia să le facem în anii ’90. 20 de ani ne batem ce limbă vorbim, cine suntem, comunişti sau necomunişti, pro-ruşi. De ce să nu consolidăm toate partidele politice, cetăţenii, indiferent de naţionalitate?”

Europa Liberă: Dar de ce nu vă consolidaţi, domnule Ghimpu?

Mihai Ghimpu: „Aici este coada ursului, Kremlinului, iată de ce. Fiindcă ei nu vor ca noi să ne hotărâm soarta, ei nu vor ca noi… Când un om trăieşte bine, atunci începe a gândi, dar când este sărac nu gândeşte. Şi atunci uşor este manipulat şi amăgit cu un kilogram de macaroane.”

Europa Liberă: Integrarea europeană va fi o armă electorală în această campanie de până la 30 noiembrie?

Mihai Ghimpu: „Da. Integrarea europeană rămâne obiectivul principal şi după alegerile din noiembrie.”

Europa Liberă: O armă electorală…

Mihai Ghimpu: „Integrarea europeană noi nu trebuie să o vedem doar prin prisma faptului că ne îndepărtăm de Federaţia Rusă. Tocmai aceasta şi este, că acest drum european poate oferi bunăstare cetăţenilor noştri. Ce înseamnă Uniunea Europeană? Standarde. În Uniunea Europeană funcţionează legea, acolo nu se întâmplă aşa că primul ministru dă comandă la telefon, sau preşedintele, sau deputatul. Acolo, dacă eşti depistat, imediat trebuie să-ţi dai demisia. Dar la noi, mă rog, vrei toată viaţa să fii în funcţie. În Uniunea Europeană omul şi legea sunt prioritatea celor care guvernează. În zona unde ne aflăm noi este invers: banul şi puterea, oameni amăgiţi, manipulaţi. Zic: „Pentru voi trăim”, dar sunt menţinuţi în sărăcie. Rusia, lăsăm Republica Moldova, fiindcă noi nu avem economie, fiindcă am crescut roşii şi porumb pentru Uniunea Sovietică, dacă nu mai are Rusia bogăţii, este plin pământul acela cu euro şi dolari, iar dacă mergem mai departe de Sankt-Petersburg şi Moscova, încolo este sărăcie totală. 20 de ani de democraţie. Iată o dovadă că noi nu putem rămâne în această zonă, fiindcă aici se vorbeşte de om, dar se lucrează împotriva lui. În UE totul este pentru om.”

Europa Liberă: Demnitarii de la Bruxelles nu au vorbit despre o perspectivă europeană clară pentru statele din Parteneriatul Estic, inclusiv pentru Republica Moldova. Şi acum, colegii dumneavoastră comunişti, spun că din moment ce nu există această perspectivă europeană este greu să vorbeşte că Moldova ar putea să adere la Uniunea Europeană. Au avut loc şi alegerile europarlamentare, numărul euroscepticilor şi în Occident este în creştere.

Mihai Ghimpu: „Am să vă răspund de ce nu vorbesc. Pentru că la moment situaţia în care ne aflăm noi nu le permite lor să vorbească: zonă instabilă, corupţie, dar cel mai important este teritoriul ocupat din stânga Nistrului. Niciodată Europa nu va lua un stat alături de ei cu o armată străină.”

Europa Liberă: Deci, fără soluţionarea conflictului transnistrean, Moldova nu are şanse să adere la Uniunea Europeană?

Mihai Ghimpu: „Credeţi că nemţii, francezii englezi vor să ia Republica Moldova împreună cu armata Rusiei pe teritoriul nostru? În primul rând, trebuie retrasă armata de pe teritoriul nostru, trebuie să funcţioneze legea şi democraţia în stânga Nistrului şi trebuie să oferim Uniunii Europene scutul. Dacă ne ducem acolo, înseamnă că pe teritoriul nostru nu poate intra Rusia, aşa cum a intrat în Ucraina.”

Europa Liberă: În câţi ani Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană?

Mihai Ghimpu: „Eu sper că după clarificarea situaţiei în regiunea din est – Doneţk, Sloviansk, Luhansk – Ucraina ne va ajuta să rezolvăm problema transnistreană. Până acum nu au dorit sau nu au putut, sau au avut frică, dar acum au înţeles că acesta este un microb serios de instabilitate şi trebuie tratat sau nimicit. Şi dacă noi rezolvăm această problemă într-un timp scurt, înseamnă că noi avem perspectivă bună de a adera la marea familie europeană.”

Europa Liberă: În câţi ani?

Mihai Ghimpu: „Maximum 15.”

Europa Liberă: Ziceţi că încă 15 ani i-ar trebui Moldovei?

Mihai Ghimpu: „Noi avem şi altă cale, când putem oricând să devenim membri şi mâine, şi poimâine. Depinde de noi. Dacă se va tărăgăna sau acest drum european va fi lung sau la nesfârşit, nu ştim anul, aceasta va apropia unirea. Şi cine ştie, poate e mai bine? Vom vedea. Dar cert este că noi avem nevoie de a face parte din marea familie europeană, fiindcă noi suntem un popor care am contribuit la cultura, istoria Europei, la tot ceea ce astăzi se iau ca valori şi se dă ca valori. Şi este un mare păcat să trăim în afara acestor valori la care am contribui noi, strămoşii noştri.”

Autor: Valentina Ursu

Preşedintele Barack Obama, SUA va aloca un miliard de dolari… Interviu cu Mihai Ghimpu la Radio Europa Liberă, Partea I

Imagine

Marți, la Varsovia, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a dat asigurari nu numai ţărilor membre ale Alianţei Nord Atlantice si celor candidate, precum Georgia si Ucraina, că vor fi sprijinite in eforturile lor de  apărare, dar si Moldovei, care nu este nici macar ţară aspiranta la Alianţa Nord Atlantică, ci numai partenera. Este adevarat ca Moldova are si un acord de parteneriat cu Statele Unite. Potrivit sondajelor de opinie numai o pătrime din populaţia Moldovei ar dori o apropiere mai  mare de Alianţa Nord Atlantica. Partidul Liberal al lui  Mihai Ghimpu este un susţinător al aderarii Moldovei la NATO, considerind Alianţa drept singura garantie a  securităţii sale.
Europa Liberă: Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a anunțat că Washingtonul își va intensifica cooperarea cu partenerii, în primul rând, cu Georgia, Ucraina și Republica Moldova, pentru a-i ajuta să își mențină securitatea, oferind un miliard  de dolari pentru aceste trei state ne-membre NATO. Cum interpretați acest gest?
Mihai Ghimpu: „În sfârșit, a venit ceea ce trebuia să vină, o pomană de la Dumnezeu fiindcă Republica Moldova nicicum nu poate să își apere singură independența, integritatea, dar, în primul rând, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, noi, cu o populație de trei milioane și ceva de cetățeni și Rusia cu 150… Cunoaștem și puterea lor economică, și puterea armată, și nucleară…
Sigur că noi suntem supuși riscului să fim ocupați, anexați în orice zi, așa cum s-a procedat cu Crimeea din Ucraina și ceea ce se întâmplă în Ucraina. Vreau să mulțumesc poporului american și președintelui Obama, în numele  tuturor cetățenilor, pentru grija pe care o poartă fiindcă nu este nimic mai important decât libertatea omului.”
 
Europa Liberă: În ultimul timp, se intensifică discuțiile despre ce înseamnă NATO, care este scopul unui parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică, mai nou și dumneavoastră ați mers la Curtea Constituțională cu o sesizare și ați cerut să tălmăcească articolul care stipulează neutralitatea Republicii Moldova. V-ați gândit că Moldova ar trebui să adere la NATO sau alt scop ați avut?
Mihai Ghimpu: „La noi în statutul partidului există aderarea la NATO, nu doar la Uniunea Europeană fiindcă ținem cont de ceea ce s-a întâmplat cu Țările Baltice și cu fostele țări socialiste care au aderat la Uniunea Europeană, după aceea au aderat la NATO. Uniunea Europeană nu vrea să aibă state membre  care nu au garantată securitatea. Securitate în Europa poate oferi doar Alianța Nord-Atlantică, NATO. Plus că noi avem experiența amară, tragică a imperiului rus, fie el țarist, sovietic, și acum și democratic, cu teritoriul din stânga Nistrului. Și de aceea noi tot timpul am pledat pentru integrarea în NATO.”
Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că doar puțin peste 20 la sută din cetățeni ar îmbrățișa ideea aderării la NATO.
Mihai Ghimpu: „Eu vreau să vă spun că nu e rău, de vreme ce nimeni nu vorbește despre aceasta, doar din când în când Partidul Liberal – cât am fost în cadrul alianței, am tăcut, fiindcă am zis că respectăm neutralitatea și am semnat acordul de constituire a alianței – înseamnă că e un rezultat bun. Dar timpul arată că trebuie să vorbim, trebuie să promovăm ideea integrării în NATO.
De aceea am și solicitat Curții Constituționale: cum adică stat neutru, dar cu prezența armatei străine pe teritoriul nostru? Nu putem fi neutri, când avem aici o armată străină și dacă în Constituție este prevăzută neutralitatea, dar știți că există o practică mondială că această neutralitate trebuie să fie recunoscută, dacă această neutralitate nu este recunoscută, înseamnă că nu suntem un stat neutru. Și atunci putem să aderăm și la NATO.
Vă spun cu toată responsabilitatea, eu știu că partidul pierde atunci când noi spunem niște adevăruri, așa s-a întâmplat și cu problema limbii, identității, și cu NATO, la fel, dar Republica Moldova, în situația în care se află, având o parte din teritoriu ocupat, în stânga Nistrului, nu va adera niciodată la Uniunea Europeană. Fiindcă Uniunea Europeană niciodată nu va accepta o parte a acestui teritoriu controlat de Federația Rusă, aceasta înseamnă instabilitate. Ei sunt deja deprinși cu libertate, cu pace, cu liniște.
Eu mă gândesc nu la partid, nu la mine, eu mă gândesc la viitorul acestui stat, la cetățeni, la copiii noștri, la securitatea lor, fiindcă nu vreau copiii noștri să treacă prin ce au trecut părinții și buneii: ocupație, război, naționalizare, deportări, foamete organizată, GULAG-uri. Cât se poate?!”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, autoritățile de la Kiev și de la Tbilisi au declarat despre intenția țărilor lor, Ucraina și Georgia, de a îmbrățișa această integrare euroatlantică. Moldova, având acest statut de neutralitate deocamdată nu poate să renunțe la el pentru că nu îi permite Constituția, Constituția nu permite acest lucru.
Mihai Ghimpu: „Nu permite, încă nu, să vedem ce spune Curtea Constituţională. Ce fel de stat neutru? Noi ,când am adoptat această Constituţie, armata era pe teritoriul nostru. Deci, înseamnă că neutralitatea nu există.”
Europa Libera: Se pare că exact acesta a şi fost compromisul să fie stipulat în Legea Supremă că Moldova e un stat neutru, atunci când a fost adoptată Constituţia, ca armata rusă să plece din stânga Nistrului.
Mihai Ghimpu: „Aşa au zis ei. Dar ei n-au plecat. Ei, din contra, au venit, în afară de armata a 14, au mai adus o armată – forţa pacificatoare.”
Europa Libera: Ce se întâmplă dacă Ucraina aderă la NATO?
Mihai Ghimpu: „Înseamnă că noi vom fi o insuliţă în afara NATO, dar în mijlocul NATO. Dacă Ucraina şi România sunt ţări NATO…”
Europa Libera: Şi Moldova cade în buzunarul Alianţei Nord-Atlantice?
Mihai Ghimpu: „Automat. Da, sigur. Nu poţi să fii în afară, dacă eşti într-un teritoriu care se află sub securitatea sau ocrotirea NATO. Sigur.”
Europa Libera: Dar admiteţi hotarul NATO de la Prut să fie mutat mai spre est, din moment ce Moscova de nenumărate ori a atenţionat partenerii occidentali că cel mai vulnerabil aspect rămâne lărgirea NATO spre Est?
Mihai Ghimpu: „Eu am avut o discuţie şi cu preşedintele de atunci Medvedev, când eram preşedinte. Şi i-am spus: aşa cum dumneavoastră vă gândiţi la securitatea statului dumneavoastră şi a cetăţenilor, aşa şi eu mă gândesc.”
Europa Libera: Şi care a fost răspunsul domnului Medvedev, actualul premier, pe atunci președintele Rusiei?
Mihai Ghimpu: „Vorbeam de retragerea armatei ruse, că aici a şi fost vorba, de ce nu retrag armata pentru că este hotărârea de la Istanbul din 1999. Păi atunci era o situaţie în politică, iar acum e alta. Zic, cum alta? Păi atunci NATO era departe, iar acum NATO e aproape. Zic: acestea sunt problemele dumneavoastră cu NATO, noi avem problemele noastre, dumneavoastră hotărâţi cum doriţi, noi hotărâm cum vrem noi.
Dacă Rusia vrea ca să fie încă o hotărâre, o lege de neutralitate a statului, aceasta încă o dată demonstrează  că ea se gândeşte cum din nou să ocupe acest teritoriu, nu azi – mâine, nu mâine – poimâine. Aşa cum au stat la pândă – din 1918 până în 1940 – 22 de ani. De ce au format această Transnistrie, fix ca în 1924, cum au format RASS Moldovenească în cadrul Ucrainei? Și acuma stă la pândă.
Vă garantez, o sută de procente, că, dacă Ucraina şi Georgia erau în NATO membri, nu intra Rusia în 2008 în Georgia şi acum în 2014 în Ucraina… Iată de ce ei nu se tem că se apropie NATO de hotarul lor, că NATO deja e Polonia, hotar cu Rusia.
Noi, care suntem peste Ucraina faţă de Rusia, care e problema de NATO aici, dacă Polonia e alături şi Ucraina e în NATO? Problema este că ei se gândesc cum din nou să ne ocupe şi ştiu că numai aşa ne pot ocupa, anexa acest teritoriu, nefiind membri ai NATO. Iată de ce noi, stimaţi moldoveni, dragi moldoveni, ascultaţi ce vă spun eu, că eu nu vă vreau rău, niciodată în viață nu am vrut nimănui rău, îmi iubesc poporul acesta ca pe mama, Dumnezeu s-o ierte.
Noi trebuie să avem garanţia libertăţii noastre, independenţei, integrităţii. Noi nu putem să trăim permanent cu frica de la est, de aceea trebuie să aderăm. Şi Alianţa Nord-Atlantică nu este decât o Alianţă care oferă securitate cetăţenilor, pace, linişte şi libertate.”
Europa Libera: Şi, dacă va fi aprobată de către Congres această iniţiativă a preşedintelui Barack Obama, va fi un sprijin concret, un efort concret de a asigura aliaţii europeni ai Washingtonului de angajamentul american pentru securitatea lor, pe fondul tensiunilor din relaţia Occidentului cu Moscova din cauza crizei ucrainene?
Mihai Ghimpu: „Eu vreau să vă spun că americanii, dacă ne dau aceşti bani, înseamnă că ei ştiu ce armată are Ucraina, ce armată avem noi. Eu pot să vă spun, ca fost preşedinte interimar, că ştiu ce armată avem noi…”
Europa Libera: Ce armată avem noi?
Mihai Ghimpu: „Bună, fără baterie… Cum ar fi pantofii fără şireturi… Mergi, şi la un pas-doi, îi pierzi… Săracă, fiindcă e armată, armament sovietic, învechit. Ruşii s-au înarmat, vă amintiţi ultimii ani unde a investit Putin bani? În armată. Păi, vedeţi, el s-a pregătit de aceasta. Da noi, dacă nu avem bani…
Eu cred că de aceea şi dau banii promişi preşedintele Obama, fiindcă el ştie cum şi-a înnoit armata, armamentul Rusia şi de ce armament dispune şi ce armament are. Nu vedeţi că Ucraina n-a putut în primele zile să lupte cu separatiştii, cu ruşii aceştia care sunt înarmaţi până în dinţi de armata rusă? Şi vedeţi că de acu e tot mai greu şi mai greu… Ei cunosc acea situaţie, fiindcă ei ştiu care e puterea rusului.
Şi acum noi trebuie să ne gândim la modernizarea armatei. Dar vreau să vă spun că oricât de puternică ar fi armata noastră, noi nu putem lupta cu Federația Rusă, calea noastră este aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Credeți-mă, oameni buni, nu e televizor să vedeți că îmi fac cruce, dar niciodată de când există omenirea, n-a dorit mai mult străinul fratelui decât fratele său. Eu vă sunt frate și nu vă vreau decât bine.”
Autor: Valentina Ursu

Mihai Ghimpu în studioul UNIMEDIA

Președintele PL, Mihai Ghimpu, a fost invitat la emisiunea Alb&Negru, moderată de Elena Robu.

 

Declarațiile lui Mihai Ghimpu în timpul Ședinței Parlamentului din 10 octombrie 2013

Mihai Ghimpu, deputatul cu cea mai bogată experienţă parlamentară

1. Mihai Ghimpu PL, președintele Partidului Liberal

Este deputat în cadrul primei legislaturi democratice a Parlamentului Republicii Moldova, deținând în perioada 1990 – 1992 funcția de vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Între anii 1992 – 1993 este preşedinte interimar al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Este membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării economice la Marea Neagră în perioada 1993 – 1994. Între anii 1994 – 1998 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, activând și în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului.

Între anii 1995 – 1998 este membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Revine în Parlamentul de la Chișinău în urma alegerilor din 5 aprilie 2009 pe listele Partidului Liberal. La 28 august 2009 este ales în funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova. În acest post s-a aflat până la 28 decembrie 2010.

Totodată, în perioada 11 septembrie 2009 – decembrie 2010, exercită și funcția de preşedinte interimar al Republicii Moldova. Actualmente este deputat în Parlament şi membru al Comisiei juridice, numiri și imunități.

unimedia.info/stiri/top-10-deputati-moldoveni-cu-cea-mai-bogata-experienta-parlamentara-64807.html

Ei au făcut istorie: Gheorghe Ghimpu – stegarul neamului!

Medalie pentru Mihai Ghimpu

IMG_8816Ieri, 17 august 2013, grupul de învingători ai Emisiunii-concurs „Prin istorie – spre victorie” și profesorii însoțitori au revenit după excursia în care au pornit la data de 14 august, pe urmele lui Ștefan cel mare.

Copiii s-au întors entuziasmați de locurile vizitate și au avut cu toții a spune cuvinte de recunoștință Deputatului Mihai Ghimpu și copiilor lui Gheorghe Ghimpu, Corneliu şi Oana Ghimpu, care au făcut posibilă această excursie, și au menționat că locurile pe care le-au vizitat i-au făcut să îndrăgească și mai mult istoria și valorile naționale ale neamului nostru.

În acest context, Galina Codreanu, Coordonatorul proiectului „Prin istorie – spre victorie”, a spus: „Noi avem a-i transmite D-lui Mihai Ghimpu nu un cuvânt, ci mai multe gânduri de mulțumire, de aceea copii și-au exprimat aceste mulțumiri într-o formă inedită, notându-le pe acest album monografic „Județul Neamț”. Vrem să îi mulțumim frumos pentru că a făcut ca visul de a păși din nou pe urmele lui Ștefan cel Mare și de a redescoperi valorile strămoșești să devină realitate, fapt pentru care copii au decis să îl decoreze cu această medalie cu chipul lui Ștefan cel Mare”.

Roșca Adrian, participant activ al proiectului, a menționat: „Îi mulțumim frumos D-lui Mihai Ghimpu și celor care l-au susținut și ne-au oferit această excursie minunată. Îi mulțumim mai ales că s-a ținut de cuvânt, spre deosebire de mulți alți politicieni care promit și ne lasă doar cu promisiunile. Am vizitat multe locuri frumoase, pitorești, care ne-au convins că în istoria noastră, pe lângă mari trădători, am avut și mari patrioți, care au luptat cu adevărat pentru dreptatea și libertatea acestui popor”.

Tatiana Oftin, profesoară de istorie a ținut să precizeze că „zilele acestea am avut ocazia să vedem cele mai frumoase locuri de pe Pământul Românesc, locașuri prin care Neamul Românesc dăinuiește și va dăinui secole. Mai există oameni de suflet pe acest pământ, oameni plini de spiritualitate, iar D-nul Mihai Ghimpu este unul din ei și îi mulțumim enorm pentru această excursie”. Ion Țurcan, profesor de istorie, a completat: „ Iată înca o acțiune semnificativă de promovare a valorilor spirituale, înca o acțiune de promovare a românismului. A fost o activitate extraordinară cu specific cognitiv și emotiv însemnat pentru elevi, dar și pentru profesori. Vă mulțumim pentru gestul de patriot adevărat pe care l-ați făcut”.

Mulți copii și profesori au avut ocazia pentru prima dată să viziteze România și locurile istorice de pe acest pământ, printre aceștia se numără și Victoria Laur, elevă și participantă la concurs, care a precizat: „Eu vreau să mulțumesc tuturor organizatorilor, am rămas plăcut impresionată de tot ceea ce am văzut, este pentru prima dată când merg în România și mi-a plăcut enorm. Mulțumesc pentru această oportunitate”. Tot pentru prima dată în România a mers și Rodica Maftea, profesoară de istorie la Liceul Teoretic Varnița, Anenii Noi: „Pentru mine aceasta a fost prima calatorie în România. A fost o călătorie extraordinar de interesantă, frumoasă și am trăit emoții de nedescris. Cu adevărat am fost pe urmele lui Ștefan cel Mare, am vazut locuri extraordinare unde mulți strămoși de-ai noștri și-au lăsat urmele și au scris istoria”.

Sandu Zamșa, participant al Emisiunii-concurs, a menționat: „Prin faptul că am plecat în România și am vizitat aceste locuri istorice, am înaintat un pas spre marea realizare – Marea Unire a tuturor românilor!”
„Suntem adânc impresionați de tot ce am văzut, ne-am încărcat „bateriile” cu multă energie pozitivă și suntem mai motivați ca niciodată să facem tot posibilul ca neamul nostru românesc să fie, odată și odată, împreună”, a completat Larisa Țurcanu, Anenii Noi.
Artiom Radu, a conchis că: „Această excursie a fost o experiență excepțională pentru că pe lângă faptul că am putut să redescoperim locurile istorice, am venit cu impresii vizuale și cu noi cunoștințe aprofundate în domeniul istoriei. Ne pare bine că ne-am redescoperit neamul, rădăcinile, și acum cu certitudine știm că ne putem salva doar revenind la românism și la valorile noastre autentice”.

Traseul excursiei, care a durat 3 zile, a inclus mai multe locații istorice ale neamului românesc. Itinerarul a cuprins: Cetatea de Scaun din Suceava; Mănăstirea „Ioan Gura de Aur” din Suceava; observatorul astronomic; Mănăstirea Bogdana, unde este înmormântat Bogdan I; Mănăstirea Putna, unde se află mormântul lui Ștefan cel Mare; Chilia lui Daniel Sihastru; Mănăstirea din Gura Humorului; Mănăstirea Voroneț; Cetatea Neamț; casa-muzeu „Ion Creanga”, Humulești; Mănăstirea Neamț. Copii au mai fost să viziteze și Durăul, Zimbrăria, Centrul Istoric al Iașiului, Catedrala „Sfânta Parascheva” și Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași

Mihai Ghimpu susţine copiii talentaţi

Astăzi, de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie, Deputatul Mihai Ghimpu, Preşedintele Partidului Liberal, a înmânat o tabletă tinerei interprete Anişoara Brăgari.
Mihai Ghimpu, fiind impresionat de telentul Anei, i-a promis – pentru valorificarea deplină a potenţialului său – un pian, pe care Anişoara îl va primi în timpul apropiat. Dar, întrucât Ana îşi dorea demult o tabletă, astăzi Mihai Ghimpu i-a îndeplinit dorinţa: tableta şi o vacanţă la mare.
Mihai Ghimpu încurajează şi susţine în continuare tânăra generaţie ori de câte ori are posibilitatea. În afară de ajutorul acordat mai multor copii, dar în primul rând lui Victoraş Lupaşcu, Preşedintele PL a înmânat premii şi la Festivalul-concurs „Micul Prinţ”, ediţia din anul curent,  dar şi la Emisiunea-concurs „Prin istorie – spre victorie”.

In ziua de 26 iulie s-a născut Gheorghe Ghimpu, în ziua de 27 iulie a murit Simion Ghimpu…

In ziua de 27 iulie 2010, la vârsta de 70 ani, a plecat în lumea celor drepţi, alături de tata Toader, mama Irina, fraţii Visarion şi Gheorghe, fratele Simion Ghimpu.
Dacă e adevărat că cel care a dus-o greu în lumea aceasta îi este mai uşor pe lumea cealaltă, atunci mă rog Domnului să facă să fie aşa. Multă lume a suferit în urma politicii celor, care ne-au ocupat, inclusiv părinţii şi fraţii noştri. Dumnezeu să-i odihnească şi sufletul lor să-l păzească.
In memoriam Simion Ghimpu: Serata – portret Simion Ghimpu; Melodia „Numai tu” muzica A. Coraci, versuri Simion Ghimpu, interpret Fuego.

Gheorghe Ghimpu ar fi împlinit astăzi 76 de ani

blogg 3 La 26 iulie 1937 în comuna Coloniţa, judeţul Lăpuşna, Romania, s-a născut Gheorghe Ghimpu – deţinut politic, deputat în Parlamentul R. Moldova în anii 1990 – 1994, care în anul 2000 a decedat în urma unui accident rutier confuz şi neelucidat. Omul, care a ridicat din nou Tricolorul deasupra pământurilor româneşti, anexate în 1940 de către fostul imperiu – urss, arborând drapelul nostru de stat pe clădirea Parlamentui. Gheorghe Ghimpu este autorul cărţii „Conştiinţa naţională a românilor moldoveni” şi fondatorul Partidului Naţional Român, Partid, care a fost luat prin rapt de nişte anonimi, apăruţi nu se ştie de unde, pentru a-i schimba denumirea. Acest furt s-a făcut nu fără concursul Ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, chiar dacă l-am atenţionat asupra faptului, că cei care au prezentat nişte hârtii oarecare ministerului nu sunt membri ai PNR şi 99,9 din ei nu au nimic în comun cu partidul. Dovadă în plus că lucrurile s-au făcut la comandă! Da, comanda este comandă, supere-se sau nu fostul meu „coleg” de AIE, dar şi eu – ca şi alţii, cred că este
„mâna” despotului, fiindcă el iubeşte Cremlinul şi urăşte tot ce-i romanesc!!! Dar, cum zice un vechi proverb românesc, „Nu mor caii când vor câinii”, mai degrabă „părăseşte arena” Despotul…
Новое изображение 2bogg 2blogg 4Новое изображение 3Новое изображениеНовое изображение 4Новое изображение1blogblog 1blogg 5

Primarii Liberali din republică – alături de Președintele PL, Mihai Ghimpu

http://pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=5059

Declaraţiile Preşedintelui PL, Mihai Ghimpu, la şedinţa Parlamentului din 12 iulie 2013 (partea 3)

%d blogeri au apreciat: