Încă o dată despre „arta” trădării (IV)

Timp de douzeci de ani tot auzim, nu trebuie să privim în trecut ci în viitor, lucru spus nu o dată şi de unii colegi din fosta Alianţă. Dar, cum poţi construi viitorul dacă nu cunoşti problemele, oamenii şi faptele trecutului. „Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut” (Seneca, Epist., 83, 2) sau „Întreg viitorul se află cuprins în prezent, după cum toate proprietăţile triunghiului se află cuprinse în definiţia sa” (Bourget, Disc., 1). Aşadar, prezentul şi viitorul este, indiscutabil, legat de trecut, dar trecutul, prezentul şi viitorul sunt clădite de oamenii acestor timpuri şi în primul rând de cei care au stat în fruntea lor, de conducătorii statelor. Dacii, predecesorii noştri, de conducători au avut mare noroc (Burebista, Decebal), de soartă, nu. Teritoriul Daciei în anii 103-105 a fost cucerit de români prin strategia lui Traian, care a dat comanda arhitectului Columnei să fie construit un pod de 1135 metri lungime, 18 metri înălţime şi 12 în lăţime peste Dunăre, din partea Serbiei de azi spre castrul Drobeta. (O copie a podului este înfăţişată la intrarea în or. Drobeta Turnu Severin, direcţia Timişoara.) Faptul că nu mai suntem daci, ci daco-romani se datorează, cred eu, mai mult arhitectului Columnei decât lui Traian, fiindcă, dacă nu construia podul, nu se ştie dacă Traian reuşea să ocupe Dacia.

Istoria rămâne istorie şi nimeni nu o poate schimba, oricât ar dori şi oricât s-ar umfla unii, nici chiar Kremlinul cu toate „catiuşile” sale.

Dar să vorbim despre viitorul nostru democratic, european, naţional, pe care unii doresc să-l construiască fără a ţine cont de trecutul nostru tragic sau, dacă vorbim, să vorbim aşa încât să nu supărăm Kremlinul, sau doar cu permisiunea Stăpânului numit de Kremlin, adică Guvernatorul R.Moldova. Nimic să nu zboare, nimic să nu meargă, nimeni să nu mănânce fără voia Kremlinului, altfel vinul nu-i bun, merele sunt pătrate şi unicul vinovat este Ghimpu. Iar dacă europenii ne susţin, chiar dacă nu merităm pe deplin, ne înţeleg, şi pe alocuri ne mai iartă unele păcate fiindcă înţeleg că viitorul european nu poate fi pentru R. Moldova dacă nu scăpăm din „ghearele” Imperiului Rus. Pe „alocuri” bine, pe unde mai puţin bine, pe „alocuri” rău de tot, dar R.Moldova încet, dar sigur a început să se apropie de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă un bun început în distanţarea sa de sfera de influenţă a Rusiei.

Dar Stăpânul (Guvernatorul) Kremlinului nu doarme, (altfel Kremlinul îi ia tot ce i-a dat, poate şi viaţa), îşi ia diplomatul negru (ciornîi cemodan) din seif  şi – poc! poc! – pe ce credeţi? Pe butonul “STOP R.Moldova!”, zicându-şi: ajunge, până aici, neruşinaţilor şi nemulţumiţilor, vă dau eu integrare europeană! În loc să fiţi recunoscători pentru „eliberare”, pentru limba şi naţiunea pe care v-am „dăruit-o”, care ne-a costat multă muncă şi nu doar muncă, deportări a sute de mii de oameni, foamete organizată, biserici distruse, rusificarea românilor moldoveni şi toate acestea şi multe altele doar pentru a vă aşeza în rând cu lumea. O să vedem noi cine-i satapânul! Şi din nou apasă, dar pe alt buton, pe butonul “START ŞEFU” şi îndată se aude: Da, stăpânul meu, ordonaţi. “Auzi, „şefu”, e timpul şi momentul să înaintăm, trebuie urgent de început atacul şi ar fi bine de revenit la „lupta cu mafia”. “Bine, dar poate folosesc accidentul tragic din Pădurea Domnească?” “Ce bravo eşti, dăi bătaie, „lupta cu mistreţii” e genială, lumea va fi de partea noastră şi astfel ne va fi uşor să punem denunţarea Acordului, demisia Guvernului, alegerile anticipate, în caz că refuză să te voteze din nou Prim-ministru, pe umerii Unionistului Ghimpu.” “Iată, asta-i marea politică, ai înţeles „şefu”? “Înţeles, tov. Guvernator!”. “Numai aşa UE va amâna semnarea Acordurilor cu RM.” “Înţeles, da, dar oricum le vor semna, nu anul ăsta, atunci la anul.” “Fără “dar”, ce, eşti surd, important anul acesta să nu fie semnate, până la anul mai este încă mult timp şi stai liniştit, au alţii grija Europei, Kremlinul. Tu trebuie doar să execuţi şi foarte important este să rămâi după aceasta Prim-ministru, doar zici că la anul se vor semna Acordurile. Ai înţeles?” “Da, am înţeles, dar dacă această criză va duce la alegeri anticipate?” “Pai, asta şi vrem! Tu, ce, n-ai înţeles până acum ce-i important pentru Rusia noastră – dezamăgirea europenilor, iată scopul care trebuie realizat. Şi toată această poveste trebuie să se întâmple ca în anul 1999, adică în anul sau înaintea evenimentului la care UE trebuie să ia o decizie favorabilă Republicii Moldova.”

Adevarat a spus gura păcătosului, acelaşi scenariu a fost pregătit şi în anul 1999, an important în politica Uniunii Europene, dar mai important pentru viitorul nostru, deoarece a existat posibilitatea să începem distanţarea de interesele Rusiei şi apropierea de interesele propriului popor prin intergrarea noastră în Uniunea Europeană. Ca să fiu mai bine înţeles cât de important a fost pentru noi anul 1999, o să inserez aici un material, care nu-mi aparţine, despre summit-ul de la Helsinki.

„Summit-ul de la Helsinki (10, 11 decembrie 1999) marchează sfârşitul unei perioade de tranziţie în viaţa Uniunii Europene, de la o regiune integrată exclusiv din punct de vedere economic, cu o piaţă unică, la un organism politic care îşi propune să aibă propriile iniţiative de politica externă şi securitate. Deciziile luate la Helsinki se referă la trei domenii: lărgirea Uniunii (cu trei aspecte: acceptarea Turciei, a unui nou grup de ţări din fostul bloc socialist şi a celor două republici baltice), crearea forţei de reacţie rapidă independentă de NATO şi restructurarea instituţională în vederea acceptării noilor membri. În urma summit-ului de la Helsinki Uniunea Europeană a hotărât să invite la negocieri în vederea dobândirii statutului de membru cu drepturi depline următoarele ţări: Malta, Turcia, Bulgaria, România, Slovacia, Lituania şi Letonia. S-a hotărât de asemenea că negocierile efective de aderare să înceapă în februarie 2000. Prin acceptarea reală a acestor ţări şi a celorlalte care deja negociază termenii de aderare la UE din martie 1998 (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia şi Cipru) numărul ţărilor membre UE va creşte de la 15 la 28 până în 2025. În momentul integrării acestor ţări, populaţia Uniunii va număra 500 de milioane, ceea ce reprezintă o creştere de 30%. O creştere asemănătoare va reprezenta şi extinderea teritorială a Uniunii Europene.

Prin invitarea la negocieri a Bulgariei, României şi Slovaciei, pe lângă Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia, Uniunea îşi propune să integreze din punct de vedere economic şi politic toate ţările din Europa Centrala şi de Est care, în timpul războiului rece, s-au aflat în zona de influenţă a Rusiei. Pe termen scurt, decizia pare să afecteze procesele de dezvoltare ale Uniunii, în sensul că toate aceste state au nevoie de sprijin financiar pentru a-şi ridica performanţa economică. Pe termen mediu şi lung, însă, integrarea lor reprezintă şi avantaje: se măreşte piaţa internă iar forţa Uniunii va creşte.

Tot la Helsinki s-a hotărât crearea, cel mai târziu până în 2003, a unei forţe europene de reacţie rapidă formată din 50 000 – 60 000 de oameni, forţa care să fie dislocată în maximum şase luni şi care să fie menţinută într-o zonă conflictuală maxim un an. Misiunile acestei forţe sunt de natură umanitară şi de menţinere a păcii. Forţa de reacţie rapidă urmează să fie formată pentru început din unităţi naţionale care se află sub comanda NATO.”

Aşadar, ce s-a întâmplat în 1999, de ce Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, formată din Partidul Renaşterii şi Concilierii, Preşedinte M. Snegur, Partidul Democrat, Preşedinte D. Diacov, Partidul Popular Creştin Democrat, Preşedinte Iu.Roşca şi Partidul Forţelor Democratice, Preşedinte V.Matei, nu şi-a dus mandatul, pe care l-a obţinut în alegerile din 1998, până la sfârşit, adică până în 2002? Motivul real este summit-ul de la Helsinki, care trebuia să-i ofere şi R.Moldova perspectiva europeană, aşa cum a fost oferită celor zece state, care în 2004 obţin titlul de state membre ale UE. Fiţi atenţi, DOAR ÎN CINCI ANI! Astăzi, care-i perspectiva RM? Cel puţin 15 ani, plus 15 ani pierduţi, în total 30 de ani. Motivul inventat de Iu.Roşca – corupţia la nivel înalt – şi împreună cu comuniştii lui V. Voronin lansează campania „mâinilor curate”, care s-a încheiat cu demiterea Guvernului condus de I.Sturza şi numirea lui D. Braghiş, fost prim-secretar al comsomolului, în funcţia de Prim-ministru al R. Moldova. Pentru D.Braghiş au votat Fracţiunile PPCD, PCRM şi deputaţii neafiliaţi, conduşi şi ei tot de P. Lucinschi. Exact la timp, nici mai devreme, nici mai târziu, CU DOAR O ZI înainte de deschiderea summit-ului de la Helsinki, care a avut loc pe 10 decembrie 1999, de ziua internaţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Guvernul Sturza a fost demis pe data de 9 decembrie 1999, tot cu voturile PPCD, PCRM şi votul independenţilor, de fapt dependenţi de Preşedintele de atunci P.Lucinschi, şi nu doar dependenţi, ci conduşi la modul direct.

Iată, dragii mei, cum lucrează Rusia, iată aşa se apară interesele R.Moldova, iată ce înseamnă să trăieşti având doar gura şi burta, iată ce înseamnă să votezi cu capul altcuiva, sau, în general, fără cap. Iată ce înseamnă să-i asculţi pe „analişti”, „blogherişti”, țârdişti, negrişti, strâmbişti, bidonişti, gherasimişti, burtărişti, poate unii şi agenţi ai KGB-ului, şi toată „armata” de „patrioţi moldoveni” care apară “propriul popor.”

5 Răspunsuri to “Încă o dată despre „arta” trădării (IV)”

  1. Domnica Says:

    Un alt martir disident anti-comunist asasinat:
    inginerul Gheorghe David /1943-2007/ din Chisinau
    ————————————–––––––––––-
    – trimis in anul 1987 la o inchisoare-psihiatrica din Dnepropetrovsk din Ucraina de catre Marele Judecator-Presedinte filatelist Nicolae Timofte

    – iar apoi omorât de fortele teroriste comuniste voroniste la 21 iulie 2007 când avea doar 64 de ani, pentru faptul ca s-a adresat la CEDO l
    a Strasbourg, care ulterior in 2008 i-a facut dreptate.
    AMINTIRE VESNICA LUI!
    —————————————–––––
    Cititi mai multe aici:
    http://cerulalbastru.com/2013/04/21008/#comment-2875

  2. Codin Unionistul Says:

    “KGB-ul ESTE NEMURITOR,
    EL ISI SCHIMBA DOAR DENUMIREA”
    INTERVIU CU SCRIITORUL VLADIMIR BESLEAGA
    “ZIARUL DE GARDA” 6 IANUARIE 2011
    ––––––––––––––––––––-
    http://www.zdg.md/exclusiv/kgb-ul-este-nemuritor-el-doar-isi-schimba-denumirea/comment-page-1#comment-64992

    intrebare de Aneta Grosu:
    «Totdeauna am avut senzaţia că anumite morţi au fost puse la cale». Această declaraţie vă aparţine. Pe 27 decembrie şi-au pierdut viaţa într-un accident rutier sculptorul Tudor Cataraga şi soţia sa. Credeţi că aceste accidente rutiere sunt planificate de cineva, undeva?
    RASPUNS:
    — Anumite structuri aşa-zise legale, dar mai cu seamă cele obscur-mafiote din zona noastră, precum şi din fostul imperiu, care pe parcursul deceniilor au controlat teritoriul şi nu s-au dezis de acest drept, pentru că l-au considerat în continuare domeniul lor de interes, au activat aici nestingherite, şi atunci când anumite persoane cu funcţii de răspundere ieşeau de sub ascultare, devenind indezirabile, recurgeau la lichidarea lor fizică. Aşa a fost cazul celebrei radieri cu izotopi radioactivi a regretatului primar general al Chişinăului Nicolae Costin, dar cel mai adesea s-a recurs la înscenarea unor accidente rutiere, care prin specificul lor sunt pe cât de dificil de evitat, pe atât de anevoios de demonstrat.

    Exemple pot fi aduse destule, unele dintre care sunt prezentate în textul meu dramatizat «Morţii cei vii şi viii cei morţi». Mă voi referi aici doar la cazul regretatului Gheorghe Ghimpu, care este cel mai elocvent. Preşedinte al Partidului Naţional Român, şi-a pierdut viaţa aflându-se la volanul propriei maşini, în timp ce ducea uniforme de ostaşi ai Armatei Române spre a le înmâna acestora. Era la o oră timpurie a dimineţii, când, la un moment dat, a fost orbit puternic din faţă, a pierdut controlul maşinii, s-a izbit într-un copac, din care a şi survenit sfârşitul colegului de drum de alături, iar dânsul s-a stins la câteva zile. Orbit de cine? Vom şti vreodată? Orbit… cum? Există astăzi metode tehnice nu doar de a orbi pe şofer, ci şi de a paraliza sistemul de ghidaj… Iar aceste scenarii sunt minuţios pregătite şi executate de profesionişti…

    Sau cazul consilierului prezidenţial al lui Iliescu, Adrian Dohotaru, care mergea pe şoseaua Ismail–Odesa, pentru a participa la dezvelirea bustului lui Eminescu… A fost acroşat, pe un traseu absolut liber, de un vehicul la volanul căruia se afla nu altcineva decât un… cascador, deci, un profesionist… A murit şi consilierul, a murit în acel aşa-zis accident şi şoferul… Ei bine, cât priveşte cazul sculptorului Cataraga nu ştiu dacă poate avea vreo motivaţie politică, rămâne să demonstreze organele de anchetă…

  3. Arici-Pogonici Says:

    NUMAI RE-UNIREA NOASTRA CU ROMANIA EUROPEANA
    SI PE CALEA DEMOCRATIEI NE MAI ESTE SALVAREA !

  4. Dumitru Says:

    D-le Mihai Ghimpu, vă rugăm să-l susţineţi pe Mihai Moldovanu în funcţia de premier al Republicii Moldova.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: