Mihai Ghimpu: Vom depăşi problemele procedurale, pentru ca tratatul de frontieră cu România să fie ratificat

sursa: agerpres.ro

Corespondentul Agerpres, Cornel Ciobanu, transmite: Preşedintele interimar al Republicii Moldova,  Mihai Ghimpu, nu contestă legalitatea textului Tratatului de frontieră cu România, ci doar procedura de semnare a acestuia din partea Republicii Moldova. El se declară convins că vor fi depăşite toate problemele procedurale pentru ca acest Tratat să fie ratificat. Mihai Ghimpu a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat vineri AGERPRES, pe care îl tansmitem integral:

            AGERPRES: Domnule preşedinte, au apărut discuţii la Chişinău, din ce în ce mai aprinse, despre constituţionalitatea Tratatului de frontieră semnat cu România. Recent, şi dumneavoastră v-aţi implicat în aceste dezbateri. Care este rezultatul acestor dispute?

            Mihai Ghimpu: Aş face o precizare extrem de importantă de la început. Nu e vorba despre constituţionalitatea Tratatului ca atare, adică despre conţinutul documentului. Noi am apreciat şi apreciem Tratatul în sine, ca şi eforturile care s-au făcut de partenerii şi fraţii noştri din România pentru ca el să fie finalizat. La fel, faptul că girul UE a fost acordat tacit chiar de anunţul făcut de preşedintele Comisiei Europene la Summitul Dunării de la Bucureşti este un element pozitiv şi extrem de important pentru noi. Este cunoscută maxima juridică „Pacta sunt servanda”, adică „tratatele trebuie respectate”, şi această maximă conduce. Însă problema care a pornit discuţiile nu este conţinutul Tratatului, ci procedurile utilizate. Procedurile de semnare din partea Chişinăului nu au fost, din păcate, în acord cu legislaţia Republicii Moldova. Aceasta este regretabil şi acest lucru trebuie corectat pentru că un asemenea document, de o asemenea importanţă strategică, pentru noi şi pentru partenerii noştri, nu poate să fie periclitat din cauza unor proceduri ignorate. Proceduri peste care totuşi nu se poate trece, dacă ne pretindem un stat cu aspiraţii europene şi dorim să consolidăm statul de drept.

            AGERPRES: De ce nu v-aţi exprimat rezervele faţă de Tratat imediat după semnarea acestuia la Bucureşti?

            Mihai Ghimpu: Dintr-un motiv foarte simplu, pe care nu am vrut să îl fac public de la început, pentru că nu am vrut să dezvălui public un anumit mod în care unii înţeleg colaborarea în interiorul AIE. Adevărul este că nu am văzut Tratatul în timpul negocierilor, pentru că nu a existat, cum cere Constituţia, o minimă informare a preşedintelui. Ceea ce nu a fost deloc normal, date fiind atribuţiile preşedintelui în politica externă! Să porţi negocieri şi apoi chiar să semnezi un document de asemenea importanţă, fără o informare a preşedintelui, mi se pare un lucru cel puţin anormal. Dar Tratatul a fost semnat, documentul nu a fost făcut public, dar imediat după semnarea Tratatului, vă amintiţi, au apărut primele reacţii din partea colegilor de Alianţă. Domnul Serafim Urecheanu a fost nemulţumit pentru că nu a fost consultat, şi a fost nemulţumit şi că s-a încălcat legislaţia Republicii Moldova. A spus clar că nu a fost consultată Comisia parlamentară după încheierea negocierilor şi înainte de semnarea tratatului propriu-zis, conform Legii privind tratatele internaţionale al Republicii Moldova (Articolul 7, aliniat 2). Avea dreptate. Domnul Igor Corman din partea PD a invocat şi el probleme de procedură, a vorbit clar despre încălcarea legislaţiei, invocând Constituţia, respectiv Articolul 86 (Atribuţii în domeniul politicii externe), dar şi Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova. În aceste texte este spus clar că preşedintele este cel care trebuie să semneze acorduri interstatale sau, eventual, să acorde depline puteri în acest sens, prin decret prezidenţial. În cazul de faţă, eu nu am fost solicitat pentru a acorda astfel de împuterniciri.

            AGERPRES: Dar dumneavoastră aţi păstrat tăcerea…

            Mihai Ghimpu: Al doilea motiv pentru care nu am reacţionat de la început este, după cum am spus, că nu mi s-a pus la dispoziţie acest Tratat pe parcursul negocierilor şi nici după semnare, aşa că nu am ştiut ce fel de tratat este: interguvernamental sau interstatal. Am aşteptat să primesc Tratatul şi, după câteva zile de aşteptare, am văzut că au avut dreptate cei care au criticat procedura de semnare. Este un tratat interstatal, iar tratatele interstatale trebuie semnate de către preşedinte. Din păcate, procedurile au fost încălcate. A fost o gafă, ca să nu îi spun altfel, şi cei care au făcut-o sunt conştienţi de asta. S-a văzut acest lucru de la început, când am văzut cum răspund la critici cei care şi-au asumat semnarea Tratatului. De exemplu, premierul Filat spunea că este îndreptăţit să semneze şi cita din Legea privind tratatele internaţionale a Republicii Moldova doar aliniatul al doilea din Articolul 10 („Reprezentarea fără depline puteri), fără să îl citeze şi pe primul. Pentru că primul spunea clar ce însărcinări are preşedintele, adică faptul că el semnează un tratat interstatal. E drept că şi premierul poate semna „tratate internaţionale”, dar nu interstatale, aşa că este o greşeală această justificare.

            Pe de altă parte, întrebat la televiziune despre legalitatea semnării, ministrul de externe, Iurie Leancă, nu a mai invocat Legea privind tratatele internaţionale a Republicii Moldova, ci a vorbit de Convenţia de la Viena şi de faptul că atunci când există neconcordanţe între tratate internaţionale şi legislaţia internă se aplică legislaţia externă. Dar asta nu este corect, pentru că Articolul 4 din Constituţie se referă explicit la „Drepturile şi libertăţile omului”, şi nu la altceva. În ceea ce priveşte Convenţia de la Viena, Articolul 7, „Depline puteri”, este clar acolo cine şi ce poate semna şi în ce condiţii. De la sine înţeles că şefii de stat sau şefii guvernelor, nominalizate în Aliniatul 2 al Articolului 7 din Convenţie, au depline puteri în virtutea reglementărilor din legislaţia naţională. Astfel, conform Articolului 86 din Constituţie, „şeful statului încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova”, iar articolul 3 din Legea privind tratatele internaţionale acordă guvernului dreptul de a încheia tratate internaţionale interguvernamentale fără prezentarea deplinelor puteri.

            Prin urmare, nu este nicio justificare invocarea reglementărilor Convenţiei de la Viena. E clar că s-a făcut o greşeală, din grabă, din neatenţie sau, poate, din raţiuni electorale. Dar, cum se zice în popor, „graba strică treaba”!

            AGERPRES: Dar ce spuneţi despre afirmaţiile oficialilor români referitor la acest document?

            Mihai Ghimpu: Noi considerăm că, din partea României, procedura semnării Tratatului este legală. Nu există nicio problemă la Bucureşti. Problemele sunt aici, la Chişinău. Din păcate, din punct de vedere al procedurilor de semnare, noi, „partea moldovenească”, avem probleme cu Tratatul. Şi asta trebuie corectat pentru a nu ne trezi în situaţii şi mai grave decât cea de acum.

            AGERPRES: Vă referiţi la ratificare? Poate fi ratificat acest document?

            Mihai Ghimpu: Da, mă refer tocmai la ratificare. Noi ne dorim ratificarea şi vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a depăşi toate problemele procedurale, pentru ca tratatul să fie ratificat. Ar fi inacceptabil ca acest Tratat să nu poată fi ratificat în Parlament din cauza unor vicii de procedură la semnare. Ca să evităm acest lucru în Parlamentul Republicii Moldova, repet, trebuie clarificate şi corectate toate problemele legale. Asta este o chestiune care ne priveşte şi sunt convins că o vom soluţiona aşa cum trebuie. În ceea ce priveşte România, spun încă odată că acolo nu văd nicio problemă procedurală care să împiedice ratificarea. Neratificarea de către noi a acestui Tratat poate genera reacţii din partea parlamentului României care ar putea bloca ratificarea şi la Bucureşti.

            AGERPRES: Aveţi de gând să sesizaţi Curtea Constituţională?

            Mihai Ghimpu: În nici un caz. Avem de gând să rezolvăm această problemă cât mai repede şi cât mai eficient cu putinţă. Nu se pune problema sesizării Curţii, dar trebuie să evităm ca alţii să o facă şi să profite de această lipsă de coordonare la nivelul AIE. Cel mai grav lucru este că pune într-o situaţie neplăcută nu doar Republica Moldova sau România, dar şi alţi parteneri europeni, mai ales că Tratatul s-a semnat la o reuniune unde a participat şi preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso. Aici e problema de fond. Noi nu avem dreptul să înşelăm încrederea partenerilor noştri strategici, România, Germania, – UE în general -, SUA şi să punem în pericol o asemenea iniţiativă precum Tratatul. Dar sunt sigur, cum spuneam, că vom găsi o soluţie. Şi că vom învăţa cu toţii din acest episod neplăcut dar pe care, sunt sigur, îl vom depăşi curând. Vom învăţa că gesturile pripite şi voluntariste nu sunt indicate nici în politica externă, că nu poţi pune interesele personale sau de partid înaintea intereselor strategice ale Republicii Moldova şi că cel mai bun lucru este dialogul în Alianţă şi coordonarea. Şi, nu în ultimul rând, respectarea legislaţiei. Eu regret profund că au apărut îngrijorări la nivelul partenerilor noştri, care ar putea să afecteze imaginea externă a Republicii Moldova, dar democraţia presupune în primul rând respectarea legii şi a procedurilor. Şi eu nu vreau altceva decât implementarea unei democraţii reale şi funcţionale în R. Moldova.

            AGERPRES: Este pusă în pericol Alianţa pentru Integrare Europeană prin această dispută?

            Mihai Ghimpu: În nici un caz. Cel puţin din punctul nostru de vedere. În fond, niciunul dintre partidele componente AIE nu poate guverna singur. Avem nevoie unii de alţi şi AIE rămâne în continuare şansa de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova. Nu avem dreptul să dezamăgim nici cetăţenii noştri, nici partenerii noştri europeni. Şi sunt sigur că nu-i vom dezamăgi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: